Biennale Arte 2015 - All the World’s Futures

03.02.2015

Evenimentele celei de-a 56 ediții la Biennale di Venezia se desfășoară între 9 mai și 22 noiembrie 2015. Tema All the World’s Futures propusă de Okwui Enwezor constituie un cadru propice pentru analiza și evaluarea raportului dintre artă, artiști și starea curentă a lucrurilor.

Tema All the World’s Futures are trei filtre: Liveness: On epic duration, Garden of Disorder și Capital: A Live Reading.

Okwui Enwezor a afirmat că „nici un alt eveniment sau o expoziție de artă contemporană nu a existat continuu la confluența atâtor schimbări istorice în domeniul artei, politicii, tehnologiei și economiei precum la Biennale di Venezia. De aceea, este locul ideal pentru explorarea acestor domenii de referință ale dialecticii, astfel instituția Bienalei în sine va fi sursă de inspirație în conceperea Expoziției.”

Pentru participarea României, Uniunea Artiștilor Plastici a pregătit Concursul Național pentru expozițiile din Pavilionul României din Giardini di Castello și din Noua Galerie a Institutului de Cercetare și Cultură Umanistică de la Veneția. Juriul internațional format din: Saverio Simi de Burgis, Igor Efrem Zanti, Ruxandra Demetrescu, Monica Morariu (Comisar), Cristian Nae, Raluca Velisar și Alexandru Damian (Vicecomisar) a desemnat câștigătoare proiectele:

Darwin’s Room și Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate.

În Pavilionul României din Giardini di Castello Darwin’s Room Artist: Adrian Ghenie Artist invitat: Adam Curtis Curator: Mihai Pop Coordonator general al proiectului: Corina Șuteu Coordonare: Corina Bucea, Oana Radu, Cristian Neagoe, Mihaela Luțea Arhitect expoziție: Attila Kim Colaboratori: Franziska Nori, Philippe Van Cauteren, Lóránd Hegyi, Magda Radu, Juerg Judin Parteneri: Asociația Film ETC; Pace Gallery (New York); Galerie Thaddaeus Ropac (Paris); Tim Van Laere Gallery (Anvers); Galerie Judin (Berlin); Fundația Plan B (Cluj); Nicodim Gallery (Los Angeles/București); Universitatea Națională de Arte București; Universitatea de Artă și Design (Cluj); Universitatea de Arte „George Enescu”(Iași); Editura Hatje Cantz (Berlin); Asociația Galeriilor de Artă Contemporană din România; Asociația Amicii Muzeului Național de Artă Contemporană.

„Adrian Ghenie propune împreună cu Mihai Pop o analiză a actualității prin recurs la o istorie neoficială, una în care Darwin i-a întâlnit pe Freud și pe Marx. Generația de la Cluj, căreia Adrian Ghenie îi aparține, și-a demonstrat deja capacitatea de a traduce global conținuturile dificile, câteodată traumatice, ale istoriilor locale. Invitatul său, Adam Curtis, este autorul unei binecunoscute serii de filme documentare despre istoria secolului XX, văzută din perspectiva conceptului de putere și, în special, puterea ideilor (v. The Century of the Self, BBC). Concepută de Attila Kim, arhitectura expoziției e strâns legată de preocuparea lui Ghenie pentru interpelarea trecutului recent. Dialogurile publice dintre artist și invitații săi, moderate de Corina Șuteu, ca și vizitele ghidate, permit o situare mai directă a vizitatorului în universul proiectului și al pictorului.”

Motivația juriului: „Alegerea proiectului propus de Adrian Ghenie (invitat Adam Curtis), curatoriat de Mihai Pop, se datorează mai multor factori. Pe de o parte, am luat în considerare renumele artistului, care se bucură momentan de notorietate internațională și de un succes comercial pe măsură, dar și faptul că, spre deosebire de precedentele ediții, este prima participare cu o expoziție personală a unui artist român. Pe de altă parte, proiectul s-a remarcat printr-o prezentare convingătoare, bine articulată și detaliată, precum și prin caracterul său sustenabil. Notabilă este colaborarea cu multiple galerii internaționale care asigură un impresionant sprijin logistic și financiar, precum și aspectul său educativ, reprezentat prin parteneriatele realizate cu instituțiile de învățământ superior din țară. Alegerea proiectului lui Adrian Ghenie - Darwin’s Room asigură vizibilitate pavilionului, detașându-se de celelalte proiecte prin eficacitatea strategiei de promovare. Conceptul curatorial este, de asemenea, bine articulat și adecvat conceptului general al bienalei, atât la nivelul arhitecturii expoziționale (care utilizează istoria Pavilionului ca filtru al memoriei), cât și la nivelul dialogului dintre medii (pictură și film documentar) care explorează climatul actual de instabilitate politică și socială.”

În Noua Galerie a IRCCU Veneția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate Artiști: Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava și Larisa Sitar Curator: Diana Marincu Manager de proiect: Asociația Ephemair Parteneri: Muzeul Național de Artă Contemporană; Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București (CESI); Facultatea de Litere din cadrul Universității București; Ambasada României în Republica Lituania; Galeria Sabot; Galeria Ivan; Fabrik; X Design Services

„Expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Estomparea graniței dintre ficțiune și realitate permite articularea unor ipoteze creative despre trecut și prezent, activând un nou raport între ce există și ce ar putea exista în realitate. Reflecțiile artiștilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim-plan atât procesul interpretării, cât și pe cel al producerii unor povești. Construcția vizuală a fiecărui proiect își asumă convențiile ficțiunii, chiar și atunci când nucleul este unul documentarist, lăsând la vedere urmele autorului și „cusăturile” subtile între autenticitate și invenție. Imposibilitatea de a identifica unde începe povestea și unde se termină realitatea pune spectatorul în ipostaza de a oscila între cât de convingătoare sau cât de stridentă e înscenarea. Proiectul fotografic Consuming History al artistei Carmen Dobre-Hametner se apropie de experiența extremă de a descoperi istoria „pe viu”, prin reenactement. Ștefan Sava propune un video-eseu despre potențialul, dar și limitele interpretării unei arhive personale de fotografii, problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie și istorie, propunând o nouă viziune asupra „grădinii dezordinii” prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violență, ruină și personajele anonime care au influențat parcursul umanității. Michele Bressan se folosește de eroarea fixării temporale a unui eveniment pentru a abstractiza acel gest, suspendându-l în afara convențiilor cronologice. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale unor întâmplări reale, amintiri personale și citate din cărți, ficțiunea devenind o parte integrantă a vieții naratorului. Alex Mirutziu apelează la conceptele de „obiect birocratic” și „design ontologic” în relația pe care o stabilește între cuvânt și spațiu sau corp și obiect. Activând această graniță „permeabilă” între realitate și imaginație, expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate reinterpretează fragmente ale istoriei și inventează noi strategii de a depăși dihotomia adevăr - ficțiune.”

Motivația juriului: „Alegerea proiectului Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate a fost motivată de câteva argumente irefutabile. În primul rând, trebuie menționată dimensiunea teoretică convingătoare cu care este articulat proiectul. Conceptul, care dezvoltă tema istoriei recente, este în acord cu tema generală a Bienalei. În al doilea rând, selecția artiștilor este convingătoare: Michele Bressan, Carmen Dobre - Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava și Larisa Sitar fac parte din noul val al artei vizuale contemporane românești; deși tineri, toți au un palmares interesant și convingător. Curatorul, Diana Marincu, face parte, la rândul ei, din generația tânără de critici de artă, având o cultură temeinică și o bună experiență curatorială. Proiectul este sustenabil, încadrându-se în limitele admise ale bugetului, iar strategia de promovare este bine articulată și eficientă. Se remarcă dialogul interesant între concepția curatorială și dimensiunea de cercetare artistică sumată de artiștii participanți. Actualul proiect continuă tradiția deja instituită în spațiul Institului Român din Veneția, tradiție ce privilegiază generația tânără (atât la nivel curatorial, cât și artistic) și mediile artistice inovatoare.