Așezările germane din Basarabia (1814 – 1940) Expoziție de fotografie

09.07.2015

9 iulie – 31 august 2015, Sala Foaier

Muzeul Național al Țăranului Român

Ambasada Germaniei, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 9 iulie 2015, ora 18, la vernisajul expoziției de fotografie Așezările germane din Basarabia (1814 – 1940), care va avea loc la Sala Foaier.

Expoziția Așezările germane din Basarabia (1814 – 1940) transpune în fotografii în format mare, istoria așezărilor germane din Basarabia. Acum 200 de ani, țarul Alexandru I a invitat coloniști germani să se stabilească în teritoriul de lângă Marea Neagră, recent cucerit de la otomani, unde le-a promis libertate și drepturi de proprietate. De-a lungul istoriei de 125 de ani a așezărilor, germanii au dezvoltat aici o comunitate prosperă, autonomă și având o etică profund religioasă. Ca minoritate, într-o varietate diversă de comunități etnice și religioase, au conviețuit cu moldoveni, ruși, ucraineni, bulgari, evrei și alte grupuri etnice, într-o vecinătate liniștită.

În timpul primului război mondial, germanii basarabeni au scăpat, ca prin minune, deportării în Siberia. În 1918, Basarabia ajunge sub suveranitate română. Această cezură asigură inițial supraviețuirea minorității germane în mediul lor familiar. Cu toate acestea, au avut loc reduceri drastice în afacerile și cultura germanilor.

În 1940, în urma „Pactului Hitler-Stalin”, etnicii germani au fost mutați în număr mare de către ofițerii SS și NKVD, în Polonia ocupată. La începutul anului 1945, au trebuit să fugă și să își creeze o nouă viață în Germania divizată.

Din 2010, expoziția a fost prezentă în mai multe orașe din Europa de Sud-Est, în Republica Moldova, în Ucraina și în România: printre altele, la Chișinău, în Odessa, în Cernăuți, în Sibiu și la Galați. Dar și în Germania a putut fi văzută, printre altele, în orașele München, Stuttgart, Hanovra, Ulm, Bonn, Düsseldorf, Berlin și, în 2013, de asemenea, în Statele Unite, unde mulți basarabeni germani au emigrat după 1870.

În Republica Moldova și Ucraina, dar și în România, expoziția a trezit un mare interes, deoarece istoria minorității germane a fost reprimată și uitată în perioada sovietică și a fost descoperită din nou astăzi, în cadrul schimbării din Europa.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 31 august 2015, de marți până duminică, între orele 10 și 18. Intrarea este liberă.

După vernisaj, vă invităm la Studioul Horia Bernea, unde va rula filmul documentar Exodul de pe Dunăre, în regia lui Péter Forgásc.

Filmul Exodul de pe Dunăre (1999, 60 min.), distins cu numeroase premii internaționale, se bazează pe materialul documentar descoperit în moștenirea lăsată de ungurul Nándor Andrásovits. Acesta a fost căpitanul vaporului cu aburi „Regina Elisabeta”, care naviga pe Dunăre, și, în același timp, un pasionat cineast amator.

În iulie 1939, el a transportat pe vaporul său mai multe sute de evrei refugiați din Viena și Bratislava în josul Dunării, spre Palestina. Mulți dintre aceștia fuseseră deja prizonieri în lagăre de concentrare și fuseseră răscumpărați de organizații evreiești de ajutorare. În toamna anului 1940, în portul Galați, a primit la bord 600 de coloniști germani pe care i-a transportat în sens invers, spre lagărul de repatriere din Semlin/ Zemun de lângă Belgrad. Mai târziu, au urmat și alte astfel de transporturi ale populației germane strămutate.

Căpitanul Andrásovits a filmat scene din viața de zi cu zi de pe vapor, în toate ipostazele ei. Cineastul Péter Forgásc a completat peliculele autentice cu material de arhivă și cu povestiri ale martorilor, intervievând pasageri din acea perioadă.

Impresionant este contrastul dintre speranțele timide ale evreilor eliberați și atmosfera apăsătoare din rândul germanilor repatriați.