Zilele Arhitecturii Cluj

16.08.2015

Zilele Arhitecturii, organizate de Asociația Studenților Arhitecți Cluj între 11-17 mai 2015, au inclus evenimente variate: conferințe despre urbanismul ecologic, case pasive, concursul CASA și prezentarea de proiecte de diplomă din diferite țări, dezbateri, ateliere interdisciplinare, programe educative dedicate copiilor și concerte, vizionarea unor documentare de arhitectură și, nu în ultimul rând, realizarea unor instalații și a Pavilionul ZA (o scenă flotantă din PET-uri, cu o suprastructură pavilionară parametrică, amplasată pe Lacul Gheorghieni, pentru a atrage atenția asupra Parcului Est și a-i îndemna pe clujeni să descopere și această zonă a orașului).

La ediția 2015 a Zilelor Arhitecturii, Asociația Studenților Arhitecți Cluj s-a implicat în proiectul de revitalizare a Cinematografului ARTA și a demarat proiectul de reabilitare a serei din curtea Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj.

Însă poate cel mai interesant eveniment a fost dezbaterea „Direcția școlii de arhitectură din România”, din cadrul proiectului „Școala de arhitectură altfel”, structurată într-o primă parte, incluzând prezentări și dezbateri în interiorul unui panel de vorbitori din mediile învățământului superior de arhitectură românesc și cel al profesiei, și o a doua – un dialog cu publicul format din studenți.

Subiectele primei părți au descris modul în care fiecare instituție de învățământ superior se raportează la sistemul Bologna, la finanțarea și la relaționarea în mediul universitar. Întrebările din public s-au referit la: găsirea modurilor concrete de colaborare între școlile de arhitectură; identificarea diferențelor specifice fiecărei instituții de învățământ; îmbunătățirea programelor pentru ca piața să poată integra mai ușor absolvenții; beneficiile activităților extracurriculare; necesitatea ca școlile să organizeze mastere în domeniile conexe arhitecturii și urbanismului; revizuirea procesului de admitere; implicarea studenților în sistemul de învățământ și cazul studentului exmatriculat de la UAUIM; rolul examenului de diplomă și modul în care facultățile îl organizează; modul în care se aleg temele de diplomă (mii de metri pătrați construiți vs. refuncționalizări particulare); acreditarea internațională a diplomelor; perspectiva universităților asupra doctoratului și modul de alegere a temelor de cercetare; mobilitatea universitară (schimbul de studenți și cadre didactice între universități); calitatea corpului profesoral și mobilitatea scăzută a acestuia în țară, s-a invocat un sistem închis, în care școlile de arhitectură își produc propriile cadre didactice; s-a constatat o inflație de doctorate și concursuri pentru cadre didactice cu câștigători anterior cunoscuți. S-a convenit asupra faptului că problemele ridicate de public pot deveni teme ale unor viitoare dezbateri între actorii implicați (comunitatea profesională, cadre didactice din instituțiile de arhitectură și studenți).