Materiale și materialități - Argument

Avem de-a face, prin tematica propusă pentru acest număr al revistei „Arhitectura” – Materiale și materialități –, cu un subiect foarte generos ca posibilități de explorare. Aproape orice discurs legat de arhitectură poate face referire la materialul sau materialele din care este alcătuit obiectul arhitectural și la materialitatea acestor alcătuiri. În același timp, aproape orice proiect de arhitectură poate fi prezentat prin prisma tematicii propuse pentru acest număr. Selecția proiectelor prezentate în acest Dosar tematic, care pare facilă la prima vedere, se dovedește a fi o problemă, tocmai prin generozitatea subiectului propus: de unde să înceapă și unde să se oprească selecția? Care să fie criteriile pentru alegerea materialelor prezentate aici?

În ultimii ani am avut ocazia, prin inițierea seriei Arhitectura românească în detalii, publicată de Editura Ozalid, să analizez în detaliu o serie de proiecte realizate recent în România. Această analiză, necesară pentru desenarea detaliilor prezentate în cărți, discuțiile, explicațiile și informațiile oferite de arhitecți pe parcursul elaborării acestor desene m-au ajutat să înțeleg că deciziile și soluțiile legate de materialele utilizate în realizarea construcțiilor la noi nu se încadrează într-un anumit model de gândire, că nu există un anumit tipar în procesul de proiectare, cel puțin pentru etapa de detaliere.

Uneori rezultatul unei atente detalieri în atelierul de proiectare, al unei căutări a soluției optime prin desene repetate, deciziile referitoare la materiale pentru finisaje și mai ales la punerea lor în operă sunt, de multe ori, luate pe șantier, odată cu realizarea acestora, fără a avea ca suport un desen elaborat în prealabil. Detaliile de punere în operă sunt în unele situații fie gândite, fie adaptate pe parcursul executării lucrărilor de construire. Este de la sine înțeles că urmărirea de către arhitect a executării lucrărilor de construire este esențială, pentru prezența sa pe șantier înaintea sau în momentul punerii în operă a materialelor, dar și o bună cunoaștere a acestora și a posibilităților de realizare a detaliilor propuse. Astfel, se experimentează soluții și se învăță continuu, din experiența proprie și din dialogul cu cei implicați în execuție. Acestea sunt, cred, situațiile în care solicitarea și implicarea directă a arhitectului în relația cu materialele și materializările acestora în obiectele arhitecturale au un impact mai mare asupra celor implicați în procesul edificării, pentru că se realizează, în aceste cazuri, un scurtcircuit între actul concepției și cel al realizării.

Din aceste considerente, am încercat, pornind de la tema dată, să propun o perspectivă inversă asupra percepției și semnificației obiectului arhitectural: să caut acele proiecte în care materialul și procesul de realizare (sau materializare) este determinant în conceperea lor. De aceea, am ales ca proiectele prezentate în acest Dosar tematic să fie rezultatul unui experiment arhitectural, al unui atelier sau al unei școli de vară, deoarece acestea sunt deseori cazurile în care arhitectura pornește de la material – în aceste situații, de multe ori, materialul utilizat este cel care condiționează soluția aleasă.

În proiectele de acest tip există uneori o relație inversă față de cea obișnuită în procesul de proiectare: nu ideea sau spațiul determină alegerea materialelor, ci materialul este cel care impune o anumită soluție arhitecturală. Acest fel de abordare a proiectului – determinat de constrângerile inițiale legate de impunerea materialului de construcție în definirea soluției, și nu de cerințele promotorului sau de viziunea spațiului arhitectural – determină arhitectul să analizeze cu atenție posibilitățile oferite de anumite materiale de construcție și o cunoaștere în detaliu a mijloacelor de realizare a soluțiilor propuse. În același timp, materialitatea capătă, în aceste cazuri, o semnificație mult mai profundă pentru cel implicat în realizarea soluției.

Constatăm, în ultima perioadă, o preocupare din ce în ce mai mare pentru acest tip de ateliere, atât în rândul studenților, al tinerilor stagiari sau al profesioniștilor cu experiență, pentru participarea, organizarea sau demararea unor inițiative în care arhitecții să poată fi implicați direct în procesul de realizare a construcțiilor, în contact direct cu materialele și cu tehnicile de construire.

Proiectele prezentate aici sunt doar câteva dintre exemplele care ar putea fi oferite. Fără să intenționeze epuizarea acestui subiect, pornind de la aceste criterii – ateliere și experimente de arhitectură – selecția propusă în acest Dosar tematic încearcă, mai degrabă, să atragă atenția asupra unui alt fel de a privi arhitectura, a unui model de implicare al arhitectului în realizarea construcției. În același timp, în multe dintre aceste proiecte, sunt oferite modele de implicare a comunității în care sau pentru care se realizează intervențiile. Obiectul arhitectural rezultat dintr-un astfel de proces, deși mai puțin elaborat în aparență, este mai lesne apropriat de cei care îl concep, îl realizează sau îl utilizează.

Selecția materialelor propuse în acest Dosar tematic are ca scop secundar atragerea atenției asupra faptului că proiectarea de arhitectură nu se rezumă doar la activitatea de birou. Aceasta trebuie dublată de urmărirea lucrărilor pe șantier, de dialogul cu ceilalți – implicați deopotrivă în concepere și execuție – dar și de învățarea și perfecționarea continuă în practica arhitecturii. Astfel, considerăm că proiectarea de arhitectură nu poate fi întreprinsă decât având la bază cunoașterea proprietăților materialelor de construcție, a felului în care pot fi puse în operă și a felului în care se comportă în timp, dar nu în ultimul rând a posibilităților reale de concretizare a soluțiilor propuse și a implicațiilor deciziei privind alegerea unei soluții arhitecturale, a unui material sau a unei tehnologii de execuție. Acest tip de conștientizare și de implicare a arhitecților în toate etapele de realizare a unui obiect arhitectural este în măsură să ajute la o mai bună înțelegere a implicațiilor pe care deciziile arhitecților le au nu doar asupra beneficiarului direct, ci și asupra comunităților și a mediului înconjurător, în ansamblu.

NUMĂRUL 3/2015 MATERIALE ȘI MATERIALITĂȚI - Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii.