Actualitatea internă

Bienala de Arhitectură de la Veneția – 2016. Cronologia pregătirii și desfășurării unui concurs național

Monica LOTREANU

27.04.2016

Pavilionul României de la Veneția © Attila KIM

iulie 2015

Așteptat cu emoția unui nou început, președintele Bienalei de la Veneția, Paolo Baratta, anunța numirea arhitectului chilian Alejandro Aravena ca director al celei de a 15-a ediții a Bienalei de Arhitectură de la Veneția din 2016. După succesul ediției din 2014, Fundamentals, curatoriată de arhitectul olandez Rem Koolhaas, se extindea durata de deschidere a Bienalei la 6 luni – 28 mai-27 noiembrie 2016. Potrivit primelor declarații ale noului director, Bienala de Arhitectură se va concentra asupra legăturii între calitatea vieții și mediul construit.

„La cea de-a 15-a ediție a Bienalei ne vom dedica și vom învăța de la arhitectură că prin inteligență, intuiție sau prin amândouă în același timp ieșim din statu-quo. Vom prezenta cazuri care, în ciuda dificultăților, în loc de resemnare și amărăciune, propun și realizează altceva. Vrem să demonstrăm că într-o dezbatere permanentă asupra calității mediului construit rezidă nu numai nevoia, ci și oportunitatea de a acționa”, avea să precizeze la conferința de presă arhitectul chilian, cunoscut în lume prin lucrările biroului său Elemental și participările la expoziții internaționale, printre care chiar expoziția națională de la Bienala de la Veneția din 2008. Coincidență sau nu, la începutul anului 2016, Tom Pritzker, președintele Fundației Hyatt, avea să îl anunțe pe laureatul anului 2016 al Premiului Pritzker – arhitectul chilian Alejandro Aravena.

august 2015

Președintele Bienalei de la Veneția, Paolo Baratta, și directorul Alejandro Aravena s-au întâlnit la palatul Ca’ Giustinian cu reprezentanții a 48 de țări participante și au comunicat public titlul celei de a 15-a ediții a Bienalei: REPORTING FROM THE FRONT. Aravena și-a argumentat într-o tonalitate dramatică alegerea:

„Sunt câteva bătălii care trebuie câștigate și câteva frontiere care trebuie lărgite astfel încât să îmbunătățim calitatea mediului construit și, ca o consecință, calitatea vieții oamenilor. Din ce în ce mai mulți oameni de pe planetă caută un loc decent de trai, iar condițiile de a-l obține au devenit din ce în ce mai dure, cu fiecare oră care trece. Orice încercare de a trata problema dincolo de afaceri întâmpină o rezistență uriașă în inerția realității și orice efort de a aborda probleme relevante trebuie să depășească complexitatea crescândă a lumii.

Dar pe dos decât în cazul războaielor militare, unde nimeni nu câștigă și stăruie un sens difuz al înfrângerii, la frontierele mediului construit există o stare de vitalitate deoarece arhitectura se adresează realității într-o cheie care deschide propuneri”.

septembrie 2015

Uniunea Arhitecților din România, partener tradițional al Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și Institutului Cultural Român în organizarea concursurilor din ultimii ani pentru participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneția, organizează o dezbatere la Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR în care se discută propunerea ca tema concursului organizat pentru proiectele de amenajare ale celor două expoziții românești – pavilionul din Giardini della Biennale și cel din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția – să fie FROM GREEN TO MORE GREEN (De la Verde la mai Verde) – de la verdele gospodăriei românești, prin perioada gri a industrializării socialiste, la actualitatea VERDE a energiilor regenerabile și nepoluante. Era limpede o intenție de racordare a proiectului românesc la viziunea angajată de Alejandro Aravena, prilejuind însă exprimarea modului în care „etosul” – în sens larg, dar și paradoxal – societății globalizate contemporane „amprentează” arhitectura din România prin proiecte și lucrări care reflectă totodată reperele culturale ale mediului construit și ale comunităților și nevoia de a ieși din tipare. În preajma lansării concursului, echipa de organizare avea să decidă totuși să nu restrângă tematica pavilioanelor României, dând astfel mai multă libertate concurenților de a răspunde temei „Reporting from the Front”.

noiembrie 2015

Partenerii instituționali lansează concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia, 2016. Noutatea este că un proiect depus în concurs trebuie să abordeze expunerile din ambele pavilioane ale României – un concept unitar, așadar. Componența juriului avea să fie publicată până la data de 1 decembrie 2015, iar data limită a predării proiectelor era stabilită la 20 ianuarie 2016.

decembrie 2015

După tragedia din Clubul Colectiv și numirea unui nou guvern, Ministerul Culturii anunță câteva modificări importante privind participarea României la BAV 2016. Arhitectul Attila Kim este numit prin Ordin de ministru comisar al Bienalei, fiind simultan și președintele juriului. Ceilalți membri ai juriului desemnați sunt: arh. Viorica Curea din partea UAR, Alexandru Damian din partea ICR, arh. Dan Sergiu Hanganu (Canada), arh. Oana Bogdan (Belgia), arh. Augustin Ioan și arh. Andrei Șerbescu. UAR organizează la Centrul de Cultură Arhitecturală Calderon o nouă dezbatere publică, foarte utilă, privind tema, participarea la concurs, intenția de a înființa Clubul Bienalei de la Veneția, cu prezentări susținute de noul comisar Attila Kim, privind Bienala de Artă 2015, un fost membru al juriului, arh. Ana Maria Zahariade, și un fost câștigător al concursului național pentru BAV 2012, arh. Emil Ivănescu.

© ICR

ianuarie 2016

După jurizarea celor 41 de proiecte înscrise în concurs, a fost organizat, în data de 25 ianuarie, la sala de expoziții a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, evenimentul de anunțare a rezultatelor jurizării concursului pentru proiectul participării românești la BAV 2016, în prezența unora dintre membrii juriului, a reprezentantului Ministerului Culturii, Monica Morariu, în mod neașteptat și a consilierului prezidențial prof. dr. arh. Sergiu Nistor. Plicul conținând rezultatele finale a fost deschis, în calitate de amfitrion, de prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, organizator al concursului din partea Uniunii Arhitecților din România. Lista laureaților a fost următoarea:

Alte 10 proiecte au fost evidențiate de juriu pentru conceptele formulate, nefiind însă îndeajuns de convingător puse în pagină.

februarie 2016

Pe site-ul de concursuri al Uniunii Arhitecților se publică galeria proiectelor participante la concurs, în paralel cu expoziția proiectelor, deschisă timp de o săptămână la UAUIM. Alte două evenimente au avut menirea a promova către publicul larg rezultatele concursului național și proiectul de amenajare a pavilioanelor României de la BAV 2016. În data de 3 februarie, ICR a găzduit la sediul său din Aleea Alexandru o conferința de presă privind finalizarea concursului, în prezența ministrului culturii, Vlad Alexandrescu, a directorului ICR, Radu Boroianu, a comisarului României pentru BAV 2016, Attila Kim, și a unui public numeros. Cu această ocazie, președintele UAR, arh. Viorica Curea, a înmânat laureaților diplomele, premiile și mențiunile acordate de Uniune. S-au făcut declarații, fotografii, s-au luat interviuri, a fost o atmosferă tonică, promițătoare pentru felul în care România va fi reprezentată la Veneția în acest an.

La distanță de trei săptămâni, în expoziția unei selecții a proiectelor participante organizată cu sprijinul Administrației Prezidențiale la Muzeul Cotroceni, Ministerul Culturii a organizat o conferință de presă la care au fost invitați reprezentanți ai presei culturale. Discuțiile s-au mutat vizibil către realizarea proiectului câștigător, chiar dacă niciunul din autorii acestuia nu a fost prezent la întâlnirea cu presa culturală. Corina Șuteu, secretar de stat în Ministerul Culturii, a prezentat angajamentul administrației centrale față de participarea din acest an, legând însă proiecția realizării proiectului Selfie Automaton de ținuta participării României la Bienala de Artă din 2015, unde proiectul „Darwin’s Room” al pictorului Adrian Ghenie a fost considerat un reper. Comisarul participării românești la BAV 2016, care a fost arhitectul din echipa Bienalei de anul trecut, Attila Kim, a anunțat presei o știre de ultimă oră: biroul de arhitectură ADNBA, reprezentat de arhitecții Andrei Șerbescu, Adrian-Ioan Untaru și Bogdan Brădățeanu, a fost invitat să participe la expoziția centrală a Bienalei, de la Arsenale, curatoriată de Alejandro Aravena.

Interviuri juriu

Revista „Arhitectura”, prezentă la anunțarea rezultatelor jurizării concursului pentru proiectul participării românești la BAV 2016, a luat membrilor juriului prezenți opinii spuse „la cald” despre concurs, proiecte și pavilioanele României de la Veneția, așa cum se prefigurează din proiectul câștigător. Au fost adresate întrebări despre organizarea concursului și problemele jurizării, despre felul în care au răspuns concurenții la tema propusă de directorul general al BAV 2016, arhitectul Alejandro Aravena – „Reporting from the Front”, despre raportul între viziunile și conceptele propuse și calitatea proiectului expozițional, despre ce este important de transmis opiniei publice în legătură cu proiectul care va fi realizat la Veneția.

Arh. Attila Kim, comisarul BAV 2016, președintele juriului

Tema a invitat la discuție – poți să vorbești despre problemele tale sau cele globale, dar în proiectul selectat drept câștigător se pune o oglindă în față, care reflectă automatismele noastre, atunci când nu reușim să ne dăm doi pași în spate să examinăm lucrurile. Bienala de Arhitectură de la Veneția nu mai e un loc exclusiv de întâlnire a arhitecților, se adresează publicului larg care vine cu întrebări, și nu neapărat despre tendințele în arhitectură. Bienala are o altă menire, poate că e prima ediție când se introduce dialogul public despre arhitectură. Rolul meu în acest juriu a fost și din postura în care am renovat pavilionul din Giardini della Biennale, de la Veneția, anul trecut. Obiectiv, am urmărit nivelul expozițional și am remarcat că în proiectul câștigător concentrarea a fost pe obiect, nu s-a mizat pe amenajarea spațiului, față de alte proiecte care numai pe asta au contat. Din punct de vedere al calității generale a participării, trebuie să tragem un semnal de alarmă, calitatea nu e foarte ridicată pe ansamblu, sunt birouri în țară care și-ar fi putut aduce o contribuție la proiectele pavilioanelor și nu au participat la concurs.

Ce doresc să transmit este că în curând își va începe activitatea, în București, Clubul Bienalei de la Veneția, care va reuni organizatori, foști expozanți sau foști membri ai juriilor concursurilor, deopotrivă pentru secțiunea de arhitectură, cât și de artă. În februarie va fi o întâlnire importantă, cu prezentarea proiectelor selectate de juriu. Sperăm să prezentăm proiectul care va fi realizat la Veneția și, după inaugurarea Bienalei la sfârșitul lunii mai, reacțiile presei internaționale. Ideea a pornit din necesitatea ca despre Bienala de la Veneția să se discute mai mult în România. Trebuie dezbătute problemele expunerii la Veneția, inclusiv birocrația care însoțește realizarea și pentru care echipele nu sunt pregătite atunci când câștigă concursul. Clubul ar trebui să dezvolte chiar un sprijin pentru expozanți. Clubul va avea ca loc de întâlnire spațiul de la demisolul sediului UAR din str. Dem Dobrescu (Piața Revoluției), oferit de Uniune.

Dr. arhitect Viorica Curea, președinte al UAR, membru al juriului

Uniunea Arhitecților din România a făcut parte din echipa celor patru parteneri care au organizat participarea românească la Bienala de Arhitectură de la Veneția în 2016 – alături de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român. UAR a avut și onoarea, dar și răspunderea concursului care să selecteze proiectul de amenajare a pavilioanelor de la Veneția ce vor reprezenta România, în concurență cu țări din Europa și alte continente. Este o confruntare importantă, cu o temă dificilă, cum au putut constata concurenții, dar foarte interesantă. Tema a părut că derutează la început. Există o adevărată luptă, arhitecții nu lucrează numai în birouri, ci sunt confruntați cu societatea, politicul, legislația. Această luptă există la noi – frumusețea pădurilor carpatine care ajung stive de lemn, orașe și centre istorice al căror patrimoniu se distruge, dispare. Am căutat și o altă latură a profesiei de arhitect, creativitatea, păstrarea lucidității, dar și laturile frumoase ale vieții. Lucrurile grave pot fi spuse și cu umor, veți vedea în proiectul câștigător.

Profesor dr. arhitect Augustin Ioan, UAUIM, membru al juriului

Nivelul proiectelor depuse trebuie pus în relație cu tema, care a fost foarte politică, foarte de stânga, dl Hanganu spunea „sud-americană”. Tema conducea aproape de la sine la un tip de abordare care nu e foarte populară în România, chiar și în zona de ONG-ism urban, social, mai degrabă reactiv, nu conceptual. „Reporting from the Front” presupunea existența a două tabere care se înfruntă. Ideile „politice”nu au fost exemplare până la capăt, nu erau susținute, iar proiectele expoziționale nu lămureau cu ce „tabără țineau”. Ideile nu au fost formulate bine politic. Mi s-a părut însă interesantă implicarea și a altor specialiști decât arhitecții. E un câștig. Într-o formulă diferită de concurs, de organizare a întregului proces de obținere a unui proiect câștigător, ar fi preferabil să fie mutat mai „în amonte” cu 2-3 luni, în două faze, în prima să selectezi un număr de proiecte, apoi să comunici cu curatorii, să vezi ce vor… timpul nu a permis juriului să fie foarte sigur pe explicitarea proiectelor. Mă tem că juriul a „pus de la el”… Mă așteptam poate la mai mult din partea concurenților.

Arh. Dan Sergiu Hanganu, Canada, membru al juriului

Tema depășește arhitectura. Tema tipică sud-americană se potrivește țărilor foste comuniste, mai puțin celor din Europa occidentală sau America de Nord. Personal, aș dori ca echipa care a câștigat să se gândească că deasupra este România. Dincolo de virtuțile unor oameni, de talentul sau dibăcia unor profesiuni, ei reprezintă o țară. Mesajul de transmis prin BAV: războiul nu s-a terminat. Ei au ocazia să atace tema, să marcheze confruntarea. Sper să folosim ocazia pentru participarea la discuția generală și, în al doilea rând, să ne prezentăm noi, cu specificul nostru. Cineva are curajul să abordeze tema într-un mod care amintește de comedia dell’arte, de New York, New York, de vodevil, de Charlie Chaplin, râzând. Proiectul care ne va reprezenta are obligația acestui mesaj: vizitatorii trebuie să vadă dincolo de parada păpușilor animate, amuzante, cinice, uneori, grotești, caricaturale, ce e în spate, codificat, cu răspunsuri dincolo de spectacol. Dacă mesajul profund va fi înțeles, țara va fi câștigată. Lumea așteaptă mai mult decât de la un joc de păpuși. Alegoria este serioasă, o tragedie poate. Ca în piesa lui Jean Anouilh, L’Alouette (Jeanne d’Arc), când regizorul vine pe scenă și oprește arderea pe rug… să terminam într-o cheie victorioasă, cu încredere că lumea poate fi mai bună… deși în jurul nostru nu prea e așa. Mi-a plăcut asocierea dintre un arhitect, un păpușar și un grafician. Extraordinar! Și le doresc succes.

Arh. Andrei Șerbescu, UAUIM, membru al juriului

Dacă vorbim de răspunsul participanților la concurs în raport cu arhitectura, proiectele arată o manieră care se apropie altfel de arhitectură. Întrebarea pusă prin temă a fost diferită de data asta. Este o căutare extrem de mare în planul social, există o diversitate de moduri de raportare a arhitecturii la tema Bienalei, iar câștigătorii au avut curajul de a strica această perspectivă „sud-americană” propusă de Aravena. Problema este foarte apăsată, dar ei o trec într-un alt registru. Au fost proiecte cu răspunsuri și rezolvări interesante, perspectiva lor însă a fost remarcată și selectată.

* Din păcate, doi membri ai juriului, Oana Bogdan și Alexandru Damian, nefiind în țară în momentul evenimentului de anunțare a rezultatelor juriului, nu au putut fi intervievați.

Premiul I

Secțiune longitudinală

SELFIE AUTOMATON (AUTOMAT pentru AUTOPORTRETE) ȘI MENAJERIA DORINȚELOR

O imagine de arhivă celebră, din 1977, îl prezintă pe Nicolae Ceaușescu inspectând o machetă de mari dimensiuni a viitorului București, de pe un pod mobil, în timp ce dă indicații arhitectului.

Conjunctura politică s-a schimbat, dar metafora persistă și implică întrebări de poziționare. Sunt deciziile în continuare luate de pe un pod mobil? Și unde se situează fiecare dintre noi, prin acțiunile sale particulare, în raport cu acest „pod mobil”?

Expoziția dezvoltă această problemă de poziționare, prin intermediul a 6 automate mecanice. Vizitatorul este invitat să schimbe rolul pasiv contemplativ cu unul participativ, acela de a pune în mișcare instalațiile, și este plasat în relații spațiale diferite, cu personaje stereotipice (întruchipate în marionete), de la cea de observator de la distanță, la parte dintr-un întreg sau în opoziție.

Automatele mecanice*, mașini care execută o gamă de funcții în baza unui set predeterminat de instrucțiuni codate, sunt cunoscute în istorie ca obiecte de divertisment, dar, în același timp, precursoare ale automatizării. Prin folosirea acestui tip de instalații, proiectul propune, în forma unui spectacol critic, un autoportret alternativ.

*Există cel puțin un exemplu relevant în acest sens, cum este cel al lui Vaucanson, cunoscut atât pentru „Rața care digeră”, cât și pentru unul dintre primele războaie de țesut automatizate.

Autori: Tiberiu Bucșa, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Aramă, Oana Matei, Andrei Durloi