Interviu cu dr. ing. Andreea HEGYI, cercetător științific gradul III, INCD URBAN-INCERC, Cluj-Napoca Sucursala Cluj-Napoca

E bine-cunoscută deja creșterea constantă a apetitului populației educate pentru materiale de construcție naturale în detrimentul celor ne-ecologice. Din punctul dumneavoastră de vedere, producerea și folosirea materialelor naturale regenerabile este recomandabilă în vederea utilizării ca materiale de construcție/ izolare? De ce?

Andreea HEGYI: Începând cu Raportul Brundtland (1987), dezvoltarea în toate domeniile, nu numai în cel al construcțiilor și materialelor de construcții, are în vedere criteriul dezvoltării durabile sau, așa cum mai este cunoscut, criteriul sustenabilității. Prin urmare, a devenit tot mai evident interesul pentru producerea unor materiale și tehnologii sustenabile, care să satisfacă nevoile actuale, fără a afecta posibilitatea dezvoltării armonioase a generațiilor viitoare, respectând criteriul echității intergeneraționale. În domeniul construcțiilor există posibilitatea dezvoltării durabile în mai multe direcții:

• producerea unor materiale care să nu pună în pericol resursele de materii prime regenerabile, cu un consum cât mai redus de energie și cu impact de poluare al mediului cât mai mic – de exemplu, construcții din pământ bătătorit sau din cărămidă de pământ de tip adobe bricks;
• reciclarea și reutilizarea unor deșeuri provenite fie din demolarea construcțiilor a căror durată de viață s-a terminat, fie în urma unor procese tehnologice de fabricație – de exemplu, producerea unor betoane cu agregate reciclate sau betonul autocompactant;
• dezvoltarea unor tehnologii care prelungesc durata de viață a structurilor și, prin urmare, chiar dacă implică o investiție inițială mai mare, beneficiile se regăsesc în durabilitatea ridicată, nevoia mai redusă de întreținere și reparații sau chiar capacitatea de autovindecare – de exemplu, producerea și utilizarea de mortare și betoane de tip self-healing sau utilizarea unei armături protejate anticoroziv prin zincare termică.

Există în lucru sau ați elaborat deja standarde și/sau agremente pentru astfel de materiale? Pentru ce materiale și care ar fi avantajele/ dezavantajele lor?

A.H.: În cadrul INCD URBAN-INCERC Sucursala Cluj-Napoca au fost desfășurate cercetări experimentale în vederea elaborării unor Rapoarte de încercare și Agremente tehnice pentru saltele termoizolante din lână de oaie și panouri termoizolante din lână de oaie, termoizolație din fibre celulozice.

Avantajele termoizolației cu saltele sau panouri din lână de oaie sunt:

• materia primă se găsește din abundență în țara noastră;
• izolațiile sunt permeabile la vapori de apă, ceea ce permite „respirația” pereților, contribuind astfel la crearea unui mediu interior sănătos, cu umiditate optimă, fără riscul apariției mucegaiului;
• procesul de fabricație necesită un consum redus de energie;
• izolațiile reduc consumul energetic necesar pentru încălzirea spațiilor interioare;
• sistemul de izolare nu implică pierderi de material;
• aplicarea este rapidă și la dimensiunile dorite.

Avantajele termoizolației cu fibre celulozice sunt:

• materia primă, fibrele de celuloză, sunt obținute prin mărunțirea mecanică a maculaturii de ziare;
• materialul termoizolant absoarbe umezeala din atmosferă în fibre, apoi o elimină rapid;
• este, de asemenea, un produs reciclabil, conține aditivi pur naturali (sărurile borice);
• procesul de fabricație necesită un consum redus de energie;
• reduce consumul energetic necesar pentru încălzirea spațiilor interioare;
• sistemul de izolare nu implică pierderi de material;
• aplicarea este rapidă și la dimensiunile dorite.

Posibile dezavantaje ale utilizării acestor materiale pot fi:

• atacul insectelor sau rozătoarelor – acest dezavantaj poate fi diminuat prin tratamente specifice ale produsului, înainte și/ sau după punerea în operă;
• vulnerabilitatea la incendiu – acest dezavantaj poate fi diminuat prin tratamente specifice de ignifugare.

INCD URBAN-INCERC Sucursala Cluj-Napoca a elaborat normativul C 155-2013 privind producerea betoanelor cu agregate ușoare în care se demonstrează posibilitatea utilizării deșeurilor de cărămidă reciclată, respectiv a participat la elaborarea altor normative și standarde în domeniul materialelor de construcții.

Citiți textul integral în numărul 1 / 2016 al Revistei Arhitectura