Ce poate face arhitectul pentru locuitorul rural?
Redactorul șef al revistei ARHITECTURA, Monica Lotreanu vă invită marți, 11 octombrie 2016, de la ora 17.00, la o discuție între autorii numărului Rural 2/2016 al revistei, la a sediul filialei OAR din Cluj-Napoca, Bd. Eroilor 22. Discuția va fi moderată de Horațiu Răcășan, care a coordonat dosarul tematic al numărului realizat în cooperare cu Grupul de lucru rural al OAR.
Ce poate face arhitectul pentru locuitorul rural? întreabă Horațiu Răcășan în argumentul acestui număr. Köllő Miklós, Adina Sztahura, Farczádi Róbert, Katalin Moscu, Ioan Augustin Goia, Paul Mihai Moldovan, Flaminiu Taloș, Mihai Nuță, și alții, intervin în paginile revistei în manieră proprie. Fie că este vorba de case noi, case vechi, tradiția arhitecturală rurală, materiale tradiționale: șindrilă, stuf și paie, meșteri, biserici de lemn sau comunitățile ecologice de la Ulmu, Casa verde,Apuseni, Domoșu, Stanciova, Alunișu.
„Mediul rural reprezintă aproximativ 80% din teritoriu şi circa 45% din populaţia României. Contribuie la PIB cu 7% prin activităţile desfăşurate, din care 5% sunt datorate agriculturii. Discrepanţa dintre indicatori (resurse/ rezultate) este evidentă pentru oricine, ca şi faptul că agricultura a devenit aproape unica ocupaţie a mediului rural.
Sunt sate care mor, sunt sate care acum se nasc. Sunt altele care pot renaște dacă vrem și știm să le îngrijim până vor putea să-și poarte din nou singure de grijă. Oamenii satului, chiar dacă azi au telefoane mobile și mașini străine second-hand, păstrează o zestre de care nu sunt conștienți, dar care în situații critice răbufnește, făcându-și simțită prezența. Secolul al XXI-lea, prin prioritățile sale, reunește cunoașterea globalizantă cu zestrea preexistentă. E timpul să înțelegem cu toții acest fenomen și să-i facem… loc. Cu măsură.” Horațiu RĂCĂȘAN
