„Destine paralele: Radu Mănăilă și Ștefan Lungu”

17.05.2017

Operator cultural: Asociația Culturală ARCATECH Autori: Mariana Celac, Octavian Carabela, Marius Marcu-Lapadat

Joi, 3 noiembrie, a fost vernisată la Centrul de Cultură Arhitecturală expoziția „Destine paralele: Radu Mănăilă și Ștefan Lungu”. Expoziția și-a propus să documenteze și mai apoi să evoce felul în care doi foști colegi de liceu și mai apoi de facultate, Radu Mănăilă și Ștefan Lungu, și-au exercitat profesia de arhitect, unul în Elveția și celălalt în România. După o scurtă perioadă în care debutează strălucit în România, arh. Radu Mănăilă emigrează în Elveția, unde și-a desfășurat cea mai mare parte a activității sale de arhitect. Prin urmare, două destine pe care soarta le-a despărțit, obligându-le să profeseze de o parte și de alta a cortinei de fier. Retrospectiva operei lor se constituie într-un prilej inevitabil de comparații asupra oportunităților și posibilităților pe care cele două sisteme politice aflate în competiție le ofereau arhitecților, dar și a constrângerilor pe care le exercitau asupra lor.

Expoziția a documentat activitatea celor doi arhitecți, mai degrabă, ca pe un studiu de caz pentru o posibilă analiză comparativă care să opereze pe mai multe planuri:

felul în care profesia de arhitect era exercitată în țările din blocul comunist și în țările din democrațiile industrializate. Încă se simte nevoia unei „demitizări” în percepția românească a avantajelor și dezavantajelor de a lucra în fiecare sistem în parte;

ilustrarea graficii de proiect specifică epocii. În perioada anilor ’60, ’70 și ’80 ai secolului al XX-lea, calitatea redactării grafice a proiectului de arhitectură avea importanța sa, fiind de cele mai multe ori evaluată și independent de conținutul proiectului. Expunerea unor schițe pe foiță, de planșe redactate de mână și-a propus să ofere studenților de astăzi posibilitatea de a contempla calitatea „desenului de arhitectură” din epoca „pre-CAD”.

La vernisaj au vorbit: Ileana Tureanu, Romeo Belea, Nicolae Lascu și Marius Marcu-Lapadat.

În cadrul colocviului organizat în seara zilei de 4 noiembrie, în spațiul expoziției, au fost formulate câteva teme de reflecție: „În economia succesului unui arhitect cât se datorează bagajului său genetic, oportunităților oferite de societatea în care acționează sau hazardului?”; „Există doar avantaje sau dezavantaje în a activa ca arhitect într-o economie centralizată sau într-o economie de piață?”. Desigur, întrebărilor doar li s-au schițat posibile răspunsuri, dezbaterea rămânând deschisă în viitor.

Expoziția a fost deschisă în perioada 3-14 noiembrie 2016.

Mulțumiri pentru documentare: Arhiva și Biblioteca UAR, Augustin Ioan, Alexandru Beldiman, Francisc Echeriu, Nicolae Lascu, Ștefan Matei Lungu, Ioana, Ilinca și Matei Mănăilă, Sandu Miclescu și Marius Smigelschi.

Fotografii: Octavian Carabela, Mariana Celac, Horia Ciuruș, arhiva familiei Mănăilă