Green - Pactul cu natura

Dosar Tematic

Casa H arh. Tulogdy László, foto: Bologa Andreea

Pandemia de Covid-19, din 2020, este, poate, cea mai dramatică perturbare a vieții și activității generației noastre. Am realizat cât de vulnerabili suntem. Pandemia ne-a obligat să ne reevaluăm valorile și practicile. Eram stăpâni și beneficiari necondiționați ai planetei. Raportul de forțe s-a schimbat.
Adio sfidare a naturii, gata cu distrugerea pădurilor, gata cu vasele de croazieră brăzdând canalele Veneției, s-a terminat cu trufia… Pandemia a tras semnalul de alarmă și a făcut o recapitulare a riscurilor conștiente și iresponsabile.
Avem multe dileme și puține certitudini. Foarte puține răspunsuri.
Printre acestea este și faptul că, pentru supraviețuire, trebuie să facem un nou Pact cu natura. Promisiunile și angajamentele asumate nu mai pot fi ignorate sau amânate.
România și-a luat multe angajamente, numai pe hârtie, că toate clădirile publice noi vor fi nZEB (Near Zero Energy Building - clădiri cu consum redus de energie, cu performanță energetică foarte ridicată) începând cu 2019 și, doi ani mai târziu, vor fi urmate de clădirile private (Directiva 2010/31/UE, prin Legea 372/2005, modificată în 2016).
Dar România nu și-a propus nicio strategie națională în acest sens, nici n-a pornit vreun program de susținere din partea statului pentru clădirile care fac eforturi în această direcție. De ce este nevoie de o politică de stat? Pentru că cerința aceasta înseamnă creșterea considerabilă a costului, începând cu concepția și proiectul, cu materialele și echipamentele utilizate. Recuperarea se face pe termen lung, pe durata de viață a construcțiilor, prin consumuri energetice mai mici. Prietenia cu natura, aerul mai pur, apa mai curată și degajările de carbon reduse sunt avantaje pe termen lung, pentru generațiile ce vor urma. Viitorul imediat arată numai costurile ridicate. Ca de obicei, forța creatoare a arhitecților români este lăsată, exclusiv, la cheremul inițiativei private și a urbanismului financiar, singura constantă a gestiunii spațiale naționale.
Și totuși, în mediul profesional, s-a lărgit spațiul dedicat problemelor energetice datorită inițiativelor private. Ne-am asumat, de capul nostru, ca breaslă, Pactul cu Natura.
Statul nu se bagă! N-am auzit ca guvernul român să stimuleze și încurajeze financiar investitorii dispuși să aplice legea. Cazul, prezentat în acest număr, al primăriei din Oșorhei este excepția!
Cu atât mai mare a fost surpriza să aflu că unul dintre cei mai apreciați consultanți americani în materie de sustenabilitate și de performanțe energetice ale clădirilor este un arhitect român, domnul Adrian ȚULUCA. În interviul acordat, dl Țuluca arată că Pactul cu natura nu este o „tocmeală” de detaliu, ci o nouă filosofie de viață, în care ne angajăm să reducem consumul și să producem mai multă energie din soare, vânt și apă, să ne bazăm mai puțin pe rezerva de petrol a planetei și mai mult pe gazul natural, neuitând de neajunsurile acestuia, să tindem către o lume complet „electrificată“, conștienți de noile riscuri generate și asumate.

Casa H
arh. Tulogdy László, foto: Bologa Andreea

Tot despre raportul de forțe din Pactul cu Natura vorbește și peisagistul Nicolas Triboi (cu firma sa „Foaie verde”), amintind bancul despre diferența dintre arhitect și Dumnezeu: „Dumnezeu nu se crede Arhitect”. „Trebuie să înțelegem peisajul în complexitatea sa, în legătura sa profundă cu istoria, contextul, locul. Iarba verde este cea care renaște, foaia verde este simbolul speranței, misterul vieții care ne arată de ce murim: pentru că trăim! (dixit Montaigne). Iarba verde de acasă este momentul acela în care ai simțit lucruri locale, reale… Avem toți locuri unde ne simțim acasă…”.
Dosarul tematic dezbate, în mai multe planuri și registre, legătura cu Natura, cu vegetația și amenajarea peisagistică, cu efectele terapeutice ale grădinilor care susțin omul în lupta cu agenții patogeni. Dosarul tematic reconsideră importanța și beneficiile spațiilor verzi, în context general și în cadrul orașului.
Fragilizarea continuă a ecosistemului planetar și dezvoltarea necontrolată produsă de urbanizarea masivă cu efectele imediate induse de aceasta au determinat creșterea interesului general pentru lumea naturală, pentru conservarea și sustenabilitatea ecosistemului și a biodiversității, cu implicarea factorului social în problematica spațiilor verzi.
Dosarul tematic prezintă tentative de readucere a plantațiilor în oraș, precum Coulé Verte René-Dumont, care a ajuns emblema arondismentului 12 de la Paris și o sursă de inspirație pentru ambițiosul proiect High Line din New York.
Dintre experiențele naționale, o atenție deosebită s-a acordat Clujului care, în ultimele decenii, încearcă o reconsiderare a spațiilor urbane și a cadrului natural, prin prezența vegetației. Orientarea urbei către spații verzi și organizarea planificată a dispunerii și amenajării acestor areale este bogat documentată în istoria îndepărtată a Clujului, dar și în istoria modernă a Clujului, așa cum încearcă să demonstreze dl arh. Vasile Mitrea.
Dosarul tematic probează că nu putem vorbi despre clădiri și natură decât în indisolubila lor interdependență și inter-condiționalitate. Pandemia ne-a ajutat să prețuim spațiul liber, aerul puternic și iarba verde.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA 1-2 / 2021
Dosarul tematic probează că nu putem vorbi despre clădiri și natură decât în indisolubila lor interdependență și inter-condiționalitate.