Un zbor înalt, 134

134 de feluri de a vedea lumea de mâine. 134 de acte de naștere ale noii generații.

Dar chiar așa, când devii arhitect? Atunci când intri la Arhitectură? Atunci când termini facultatea? Când obții dreptul de semnătură? Cu primul proiect construit? Probabil, undeva pe parcurs sau poate chiar mai târziu. Ce știm sigur este că unul din primele gesturi de maturitate este atunci când, proaspăt absolvent fiind, participi cu cel mai important proiect din viață ta de până atunci la o competiție națională unde proiectele sunt publice, apar în mass-media și fac turul țării.

Acest gest curajos ar trebui să fie unul solemn și primit cu bucurie de către toată comunitatea, susținut și apreciat. După 6 ani de facultate, după un parcurs îndrumat cu foarte multă grijă de profesori, iată-i pe acești tineri absolvenți trecând pragul dintre școală și profesie. Mulți nu realizează cât de protejați au fost în școală, puțini știu ce îi așteaptă în viața profesională. Au urmat toți o școală care i-a învățat, încurajat, le-a dat aripi și i-a protejat. Alături de ei, în concurs, în expoziții și evenimente, se află colegii lor mai mari care au reușit. Ne place să credem că Bienala este pasul următor după facultate, locul unde vin să se prezinte singuri în fața publicului, fară profesorii lor, fară programa școlară și fară note, față în față cu societatea pentru care vor lucra, ale carei probleme vor trebui să le rezolve. Parcurgeți titulurile celor 134 de diplome, sunt acolo teme și soluții pentu ceea ce noua generație vrea să sprijine, să schimbe, să inoveze.

Revista Arhitectura publică de mai bine de o sută de ani proiecte de diplomă. însă niciodată nu a dedicat un număr atât de amplu acestor proiecte. Am făcut-o în acest an, considerând că am făcut-o pentru noua generație și pentru anii care vor urma. Acest număr este că o capsulă a timpului care va sta mărturie peste câțiva zeci de ani a ceea ce gândea la finalul studiilor, în 2023, noua generație de arhitecți și școlile care i-au îndrumat.

Pentru că este real acest „împreună” și pentru că întâlnirile vieții sunt mereu exemplare, între participanții din acest an la secțiunea Diplome - Arhitecți în afirmare, am întâlnit-o pe Miruna Buză, absolventă a UAUIM în 2022. Am invitat-o să cânte la gala de deschidere a BNA de la București. Și-a ales singură piesa Lie ciocârlie, iar nouă ni se pare că ea ilustrează perfect acest număr și ideea proiectului de diplomă.

În această doină pe care o cântă cu atât de multă forță se află o parte clasică, dar și o interpretare modernă. Este un act de curaj în această apariție pe scena Tetrului Odeon în fața a 300 de colegi arhitecți. Este atât de multă tinerețe, fragilitate, dar și cutezanță în interpretarea ei. Este singură pe scena aceea mare, dar încrezătoare în forțele ei.

Este vorba în piesă despre un zbor înalt, pentru că așa zboară ciocârlia, impetuos, spre cer, ca o săgeată, ca apoi să „cadă” spre pământ cu aceeași viteză.

Am văzut în această imagine o asemănare cu trecerea la maturitatea profesională și nu numai.

Bienala are acest caracter practic, strânge sub cupola ei doar proiectele construite și cărțile tipărite, cu excepția proiectelor de diplomă, a proiectelor de la secțiunea Efemer și a Fotografiei de Arhitectură, care are o doză mare de palpabil în ea. Proiectele de diplomă sunt un subiect aparte în acest peisaj al realităților naționale, conțin o doză mare de situații ipotetice, de abordări curajoase, de explorări nonconformiste.

Această ediție BNA este cea de a 3-a în care există secțiunea „diplome” și participarea a fost extrem de numeroasă: 134 de proiecte de diplomă de la facultățile de arhitectură din București, Cluj, Timișoara, Iași și Chișinău.