Oamenii din valea Omo, Etiopia

10.07.2024

Ambasada Republicii Macedonia de Nord în România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 18 iulie 2024, ora 19.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției de fotografie realizată de cunoscutul artist Kiro Urdin, Oamenii din Valea Omo, Etiopia.

Râul Omo din sudul Etiopiei este cel mai mare râu etiopian din afara bazinului Nilului. Cursul său este în întregime cuprins în granițele Etiopiei și se varsă în Lacul Turkana, la granița cu Kenya. Bazinul râului este renumit pentru numărul mare de fosile de hominide timpurii și descoperiri arheologice, cum ar fi unelte timpurii din piatră, ceea ce a dus la includerea sa pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1980.

Kiro Urdin (Macedonia de Nord, Franța) a studiat arta și cinematografia la Paris în anii ‘70 și pictează din 1985. Este cunoscut pentru picturile sale energice, care sunt expuse în întreaga lume, încă din 1986, în orașe precum Paris, Yokohama, Los Angeles, Londra, Stockholm, Bratislava. În aceeași perioadă, în 1988, Urdin a plecat la New York și la Hollywood pentru a-și urmări ambițiile cinematografice. Acolo a regizat patru filme, iar astăzi continuă să regizeze documentare și filme experimentale. Munca lui Urdin a evoluat dincolo de mediile tradiționale, cum ar fi filmul și picturile, pentru a include dans, sculptură, literatură, fotografie, filozofie și design. A publicat peste 15 cărți, unele cu miile sale de aforisme și o carte de poezie. Kiro Urdin este, de asemenea, fondatorul artistic al mișcării Planetarism. Planetarismul este o mișcare care cuprinde pictură, film, dans, video, fotografie, literatură, filozofie și design.

Aici se mai pot găsi membrii „triburilor”: Mursi, Bodi, Kwego, Muguri, Ari, Banna, Hamar, Arbore, Karo, Surma, Dime, Konso... ei continuă să fie, ei trăiesc. A-i vedea și a-i cunoaște pe acești membri minunați ai acestor grupuri etnice este cu adevărat o tulburare plăcută pentru fiecare inimă. Unii dintre ei au pielea tatuată, alții și-au pictat-o, iar bogata diversitate a semnelor aplicate le sporesc frumusețea. Oameni cu o spontaneitate naturală, ei ne lasă impresia că inima lor s-ar exprima prin zâmbete și priviri sincere, ceea ce astăzi este din ce în ce mai rar de găsit, ei nu au nimic de spus. Ei sunt ceea ce sunt, aici, pe propriul lor teritoriu, pe pământul uscat, locuit de spiritele strămoșilor lor. Rămășițele descoperite sunt dovada unei perioade de mai bine de două sau trei milioane de ani de viață pe acest continent. Homo sapiens își are originea aici, la fel ca Lady Lucy. De aici a pornit omul modern în drumul său spre progres și tot aici se întoarce cu mașinării pentru a distruge dovezile arheologiei și testamentul arheologic al sufletului său, îngropându-și pentru totdeauna propriul arbore genetic.(Kiro Urdin)

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, până în ziua de 11 august 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Curatorul expoziției: Tea Teoharevska-Ivanova

Comisarul expoziției:Ambasada Republicii Macedonia de Nord în România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă joi, 18 iulie 2024, ora 19.00, la Sala Media, la vernisajul expoziției de fotografie realizată de cunoscutul artist Kiro Urdin, Oamenii din Valea Omo, Etiopia.

Râul Omo din sudul Etiopiei este cel mai mare râu etiopian din afara bazinului Nilului. Cursul său este în întregime cuprins în granițele Etiopiei și se varsă în Lacul Turkana, la granița cu Kenya. Bazinul râului este renumit pentru numărul mare de fosile de hominide timpurii și descoperiri arheologice, cum ar fi unelte timpurii din piatră, ceea ce a dus la includerea sa pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1980.

Kiro Urdin (Macedonia de Nord, Franța) a studiat arta și cinematografia la Paris în anii ‘70 și pictează din 1985. Este cunoscut pentru picturile sale energice, care sunt expuse în întreaga lume, încă din 1986, în orașe precum Paris, Yokohama, Los Angeles, Londra, Stockholm, Bratislava. În aceeași perioadă, în 1988, Urdin a plecat la New York și la Hollywood pentru a-și urmări ambițiile cinematografice. Acolo a regizat patru filme, iar astăzi continuă să regizeze documentare și filme experimentale. Munca lui Urdin a evoluat dincolo de mediile tradiționale, cum ar fi filmul și picturile, pentru a include dans, sculptură, literatură, fotografie, filozofie și design. A publicat peste 15 cărți, unele cu miile sale de aforisme și o carte de poezie. Kiro Urdin este, de asemenea, fondatorul artistic al mișcării Planetarism. Planetarismul este o mișcare care cuprinde pictură, film, dans, video, fotografie, literatură, filozofie și design.

Aici se mai pot găsi membrii „triburilor”: Mursi, Bodi, Kwego, Muguri, Ari, Banna, Hamar, Arbore, Karo, Surma, Dime, Konso... ei continuă să fie, ei trăiesc. A-i vedea și a-i cunoaște pe acești membri minunați ai acestor grupuri etnice este cu adevărat o tulburare plăcută pentru fiecare inimă. Unii dintre ei au pielea tatuată, alții și-au pictat-o, iar bogata diversitate a semnelor aplicate le sporesc frumusețea. Oameni cu o spontaneitate naturală, ei ne lasă impresia că inima lor s-ar exprima prin zâmbete și priviri sincere, ceea ce astăzi este din ce în ce mai rar de găsit, ei nu au nimic de spus. Ei sunt ceea ce sunt, aici, pe propriul lor teritoriu, pe pământul uscat, locuit de spiritele strămoșilor lor. Rămășițele descoperite sunt dovada unei perioade de mai bine de două sau trei milioane de ani de viață pe acest continent. Homo sapiens își are originea aici, la fel ca Lady Lucy. De aici a pornit omul modern în drumul său spre progres și tot aici se întoarce cu mașinării pentru a distruge dovezile arheologiei și testamentul arheologic al sufletului său, îngropându-și pentru totdeauna propriul arbore genetic. (Kiro Urdin)

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media, până în ziua de 11 august 2024, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Curatorul expoziției: Tea Teoharevska-Ivanova

Comisarul expoziției: Jane Teoharevski

Organizatori: Ambasada Republicii Macedonia de Nord în România, Muzeul Național al Țăranului Român

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, Agenția Națională de Presă AGERPRES, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.aiciastat.ro,  www.invietraditia.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, cult-ura.ro, www.iqool.ro, arthood.ro, www.News24.ro, www.qmagazine.ro, visitbucharest.today, zelist.ro