Descrierea proiectului editorial Revista ARHITECTURA

0768198178 office@arhitectura-1906.ro  www.arhitectura-1906.ro 

ARHITECTURA este revista Uniunii Arhitecților din România, fondată în 1906 de George Sterian ca revistă de cultură. Existența ei reflectă dorința arhitecților de a fi informați și de a promova lucrări valoroase, ridicând astfel nivelul de conștiință profesională și conștientizând asumat implicațiile actului de creație arhitecturală.

„Arhitecții au creat această publicație care să servească de legătură între dânșii și public, în care să-și expună cunoștințele și cercetările lor și ca să poată servi ca un mijloc de luptă de idei și de apărare a intereselor profesiunii. Apariția acestei reviste a fost primită de public cu multă încredere, iar astăzi când o răsfoim “foaie cu foaie” ne putem da seama cât de mult au muncit colaboratorii ei și cât de mare a fost folosul”.

Publicația a reușit - timp de peste un secol - să mențină tradiția legării arhitecturii de celelalte arte. Îndelungata perioadă de apariție a revistei „Arhitectura” este, în sine, un fapt remarcabil, care o înscrie printre cele mai longevive reviste de de profil ale Europei. În același timp, existența ei nu poate fi desprinsă de contextul din care a făcut parte, al arhitecturii noastre din secolul al XX-lea și începutul acestui secol. Arhitectura și urbanismul s-au înscris în contextul marilor înnoiri ce au urmat Marea Unire și care au fost la baza noului stat. Perioada interbelică a reprezentat, din multe puncte de vedere, un moment de reașezare a valorilor și a perspectivei asupra întregului mediu construit. Sfera profesională s-a lărgit considerabil și, treptat, arhitecții și-au consolidat rolul în societate datorită rolului asumat de Societatea Arhitecților Români care a creat, în 1932, și Corpul Arhitecților din România. Legătura și conlucrarea dintre cele două structuri au creat un conglomerat de comunicare scrisă consecvent misiunii arhitecților de a ființa ca agenți de creație în mediul construit cu responsabilitate față de oraș, de vecini și de context în general.

Politica editorială a revistei ARHITECTURA se revendică de o modernitate critică, vizând atât „tradiția modernă”, în accepțiunea sa cea mai largă, cât și tendințele actuale în arhitectură, urbanism și design. Demersul analitic încearcă să depășească simpla redare descriptivă a unor lucrări, concentrându-se asupra materialității acestora, procesului de creare și contextului în care apar. Selecția lucrărilor publicate se face în funcție de următoarele criterii: valoarea arhitecturală și spațială, încadrarea în contextul construit, inovația în ceea ce privește tehnicile și soluțiile constructive, creativitatea în urmărirea temei de proiectare și a programului arhitectural, relevanța culturală a proiectului, gradul de sincronicitate cu practica internațională, identitatea regională specifică, respectul pentru mediu și pentru viața oamenilor în oraș, proiectele sociale și cu buget redus. De asemenea, este considerată esențială deschiderea către opere și discursuri din afara granițelor stricte ale profesiei. De aceea în paginile revistei sunt invitați să scrie sociologi, istorici de artă, antropologi.

Revista ARHITECTURA are ca obiectiv promovarea celor mai semnificative lucrări realizate mai ales în România, cu valoare recunoscută de breaslă, în cadrul evenimentelor cu prestigiu, ca BNA, sau premiate în cadrul concursurilor de profil. Pe de altă parte, arhitectura și domeniile conexe sunt încă insuficient reprezentate în discursul public – cultural, social și politic – deși influențează direct modul în care ne raportăm la spațiul construit și la lumea în care trăim. Din acest motiv, revista își asumă misiunea de a aduce arhitectura mai aproape de publicul larg, evidențiind impactul său esențial asupra calității vieții, locuirii și dezvoltării orașelor. Îndelungata existență a revistei, care a evoluat o dată cu breasla arhitecților din România, a făcut ca imaginea arhitectului în societatea românească să fie determinată substanțial de felul în care este aceasta reflectată în paginile revistei. Revista face parte din formarea tuturor arhitecților români și coeziunea breslei în jurul ei este remarcabilă. Deasemeni, revista reprezintă arhiva completă și la zi a arhitecilor și arhitecturii din România. Din acest motiv, redacția se străduiește ca pe lângă gestul tipărit să ducă revista în online, pe rețelele de socializare, organizează dezbateri și promovează conținutul prin intermediul evenimentelor de lansare, a expozițiilor.

Revista reprezintă o referință importantă pentru specialiștii din mediul academic internațional care studiază arhitectura românească, motiv pentru care s-a inițiat traducerea treptată a conținutului publicației într-o limbă de circulație internațională, parțial în print și integral digital. Site-ul revistei este disponibil bilingv (ro-en), iar întregul conținut publicat de la lansarea sa în 2011 a fost tradus în engleză. Site-ul are peste 15.000 de vizite lunare iar canalul de Youtube peste 1.000 de urmăritori.

Arhiva revistei, de la înființare până în prezent, aflată la Biblioteca UAR constituie o resursă valoroasă de documentare, utilizată de autori din țară și din străinătate. Revista colaborează cu toate evenimentele organizate de UAR, Bienala Națională de Arhitectură și Bienala de Arhitectură de la Veneția.

În ultimii ani, Revista ARHITECTURA a abordat, printr-o serie de numere tematice, subiecte de mare relevanță pentru profesioniștii din domeniul arhitecturii și urbanismului, contribuind astfel la dezvoltarea unui discurs critic și analitic cu privire la spațiul construit din România. Publicația și-a consolidat poziția ca platformă esențială pentru reflecția asupra practicilor arhitecturale contemporane, explorând teme de actualitate și importanță culturală. Numărul 1-2/2024, intitulat „Betoane de nisip. Litoralul românesc 1955-1989”, a documentat și analizat arhitectura litoralului românesc din perioada comunistă, evidențiind transformările stațiunilor de la Marea Neagră și impactul acestora asupra turismului și dezvoltării regionale. Numărul 3-4/2024, „Automobilul și orașul”, a abordat impactul mobilității asupra dezvoltării urbane, evaluând strategiile de integrare a transportului sustenabil în infrastructura urbană. De asemenea, a analizat provocările pe care dependența de automobil le generează asupra coerenței spațiului urban.

Ultimul număr al anului s-a concentrat pe conceptul de „terroir”, analizând efectele contextului natural și cultural asupra arhitecturii și evidențiind modalitățile prin care specificul locului este reflectat în expresia arhitecturală. Această analiză a subliniat importanța integrării identității locale în proiectele arhitecturale contemporane.

Arhitectura contemporană nu mai poate fi concepută ca un demers izolat, ci ca o disciplină interconectată cu transformările sociale, economice și culturale. Într-un context marcat de schimbări tehnologice accelerate, crize de mediu și provocări demografice, arhitectura joacă un rol esențial în conturarea unui viitor sustenabil și incluziv. Revista ARHITECTURA 2025 examinează direcții esențiale pentru dezvoltarea spațiului construit românesc, punând accent pe educație, patrimoniu, sănătate, inovație și excelență profesională. Fiecare ediție propune o dezbatere aprofundată asupra modului în care arhitectura poate influența pozitiv calitatea vieții și poate satisface nevoile unei societății din ce în ce mai tehnologizate aflată într-o continuă schimbare.

Spații destinate educației tinerilor (mai 2025). Educația este pilonul central al dezvoltării unei societăți, iar arhitectura joacă un rol esențial în modelarea unui mediu de învățare care stimulează creativitatea, colaborarea și adaptabilitatea. Acest număr exploreazăfelul în care designul spațiilor educaționale poate influența procesele cognitive, de la sălile de clasă modulare la campusuri inovatoare și centre de cercetare. Într-o epocă în care învățarea online și interdisciplinaritatea devin tot mai importante, când există opțiunea între învățâmântul privat și cel de stat, arhitectura trebuie să creeze spații flexibile, sustenabile și tehnologizate, capabile să sprijine noile metode pedagogice.

Stațiuni balneare – revitalizare și inovație (iulie 2025). România deține un patrimoniu balnear excepțional, rezultat al unei tradiții de peste un secol în utilizarea resurselor naturale pentru sănătate și relaxare. Cu toate acestea, multe dintre stațiunile istorice suferă din cauza lipsei de investiții și a neadaptării la cerințele actuale ale turismului. Aceast număr examinează modul în care arhitectura poate contribui la generarea unor soluții de salvare și revitalizare a acestor spații, oferind exemple de bune practici în regenerarea stațiunilor balneare europene, precum și soluții pentru transformarea acestora în stațiuni moderne atractive și militează pentru un turism sustenabil.

Diplome participante la BNA 2025 (noiembrie 2025). Noile generații de arhitecți aduc o perspectivă proaspătă asupra profesiei, reflectând tendințele emergente în domeniu. Acest număr oferă o privire de ansamblu a celor mai relevante proiecte de diplomă, prezentate în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2025. Totodată revista dorește să îi promoveze pe tinerii arhitecți aflați la început de drum și să îi facă să fie conștienți de gradul mare de responsabilitate pe care o au în fața societății. Tematicile abordate de studenți evidențiază direcții de interes pentru viitorul arhitecturii românești, de la sustenabilitate și regenerare urbană, la tehnologii inovatoare și design participativ. Revista își asumă astfel rolul de a sprijini tinerii arhitecți și de a crea punți între generațiile de specialiști.

Bienala Națională de Arhitectură 2025 (decembrie 2025). Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment al breslei arhitecților din România, oferind o platformă de recunoaștere a celor mai valoroase proiecte și inițiative din domeniu. Acest număr va include analiza proiectelor premiate, opinii ale curatorilor și juriilor, interviuri cu arhitecți de renume și studii privind tendințele arhitecturale actuale. BNA 2025 va prezenta evoluția arhitecturii românești în peisajul urban și social, oferind atât profesioniștilor, cât și publicului larg exemple de arhitectură de calitate.

Echipa revistei ARHITECTURA în anul 2025

Editor coordonator: Ileana Tureanu

Redactor-șef: Ioana Alexe

Redactor coordinator: Aurelian Arif

Colaboratori permanenți:

Grafică și DTP: Ioana Alexe

Web editor: Răzvan Hatea

Comunicare Vlad Brătuleanu

Corectură: Claudia Ștefănescu

Distribuție & abonamente: Olimpia Sultana

Date de apariție preconizate pentru 2025

Conducerea UAR a aprobat pentru anul 2025 un număr de 4 apariții (2 simple și 2 duble):

Nr. Tema Apariție
1-2 Spații destinate educației tinerilor mai
3 Stațiuni balneare iulie
4-5 Diplome participante la BNA 2025 noiembrie
6 BNA 2025 decembrie