Arhitectura 4-5/2023 (706-707)

Revista Arhitectura publică de mai bine de o sută de ani proiecte de diplomă, însă niciodată nu a dedicat un număr atât de amplu acestor proiecte. Am făcut-o în acest an, considerând că am făcut-o pentru noua generație și pentru anii care vor urma. Acest număr este că o capsulă a timpului care va sta mărturie peste câțiva zeci de ani a ceea ce gândea la finalul studiilor, în 2023, noua generație de arhitecți și școlile care i-au îndrumat.

Bienala are acest caracter practic, strânge sub cupola ei doar proiectele construite și cărțile tipărite, cu excepția proiectelor de diplomă, a proiectelor de la secțiunea Efemer și a Fotografiei de Arhitectură, care are o doză mare de palpabil în ea. Proiectele de diplomă sunt un subiect aparte în acest peisaj al realităților naționale, conțin o doză mare de situații ipotetice, de abordări curajoase, de explorări nonconformiste. Această ediție BNA este cea de a 3-a în care există secțiunea „diplome” și participarea a fost extrem de numeroasă: 134 de proiecte de diplomă de la facultățile de arhitectură din București, Cluj, Timișoara, Iași și Chișinău.

134 de feluri de a vedea lumea de mâine. 134 de acte de naștere ale noii generații. Dar chiar așa, când devii arhitect? Atunci când intri la Arhitectură? Atunci când termini facultatea? Când obții dreptul de semnătură? Cu primul proiect construit? Probabil, undeva pe parcurs sau poate chiar mai târziu. Ce știm sigur este că unul din primele gesturi de maturitate este atunci când, proaspăt absolvent fiind, participi cu cel mai important proiect din viață ta de până atunci la o competiție națională unde proiectele sunt publice, apar în mass-media și fac turul țării.