Henri Susskind (1868-1929)

Arhitect mai puțin cunoscut în prezent, este autorul unor clădiri precum: Vama Antredepozite din Iași, vila lui Take Ionescu din Sinaia, locuința lui Pompiliu Eliade din București sau sediul Facultății de Biologie din Splaiul Independenței

Baronul elvețian¹ Henri Susskind² s-a născut la Viena, pe 15 decembrie 1868, unde a făcut o parte din studii, pe care le-a continuat apoi la Zürich, unde a primit în 1900 diploma de arhitect, după ce deja o obținuse pe cea de inginer. La Viena a cunoscut-o pe „frumoasa domnișoară Paulina, fiica generalului Ioan Vasiliu Năsturel, care a furat inima tânărului arhitect”³, căsătoria lor fiind oficiată pe 18 noiembrie 1895 în București. Arhitectul a devenit cetățean român în anul 1902, stabilindu-se în capitala României. Din căsătoria lui Henri Susskind cu Paulina Năsturel s-au născut două fiice, Henrietta și Marietta.

Datorită însemnărilor lăsate de Henrietta la Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, aflăm că la început Susskind a lucrat în biroul de arhitectură al lui Lecomte du Noüy.

Primele construcții, pe cont propriu, au fost la Sinaia: Vila Mihai Haret, Vila Testiban, restaurarea Vilei Căprița, refacerea Vămii Strunga, Vila Negoiul a lui Take Ionescu.

În București a început să execute lucrări din 1905. Până în prezent au fost identificate: casa doctorului Mirinescu - Strada Spătarului, numărul 54, casa Pompiliu Eliade - Splaiul Independenței, 74, casa Scarlat Lahovary - Calea Dorobanți colț cu Strada Grigore Alexandrescu, distrusă de bombardamentele din 1944, casa inginerului Silviu Costinescu, Strada Icoanei, nr. 56, colț cu bulevardul Dacia, casa inginerului Petre Oteteleșanu, Strada Grigore Mora nr. 15, locuința sa din strada Ecaterina Teodoroiu, nr 10 (probabil refăcută după moartea sa), casa profesorului Brătilă (neidentificată), casa lui Alexandru Davila, Calea Victoriei (neidentificată), casa doctorului Papolian (neidentificată). Dintre toate acestea, poate cea mai cunoscută clădire în București este locuința Pompiliu Eliade, de pe Splaiul Independenței, 74, atipică peisajului arhitectural bucureștean. Povestea casei este relatată de doamna Silvia Colfescu.⁴

În scurt timp, arhitectul a început să primească proiecte mari precum: clădirea Antredepozite din Iași, lucrare începută în 1906, iar în 1908, sediul Administrației Financiare din Râmnicu-Vâlcea, actuala clădire a judecătoriei. În 1914, a realizat un anteproiect pentru construcția Palatului de Justiție din Giurgiu, care însă nu a fost executat.

În însemnările sale, Henrietta Susskind face referire și la Hotelul Athénée Palace. Ziarul L’Independance Roumaine, din 1912, prezenta astfel inaugurarea: „Eri a avut loc deschiderea unui nou hotel, situat în centrul capitalei, pe Calea Victoriei, vis à vis de grădina Ateneului Român. Este o construcție monumentală și în același timp o frumoasă operă arhitectonică. Acest hotel se numește Athénée Palace și este proprietatea Societății Marilor Hoteluri. Arhitectul francez Choltus din Paris a fost însărcinat cu executarea planurilor. Acesta fiind în imposibilitate de a dirija lucrările și a se deplasa, din cauza multiplelor sale ocupațiuni, a făcut apel la rândul său, la compatriotul nostru, cunoscutul arhitect H. Susskind, care a modificat anteproiectul și a dat forma actuală fațadei hotelului, cât și toate detaliile de ornamentație, atât în exterior, cât și în interior".

Articolul din L’Independance Roumaine este susținut de o scrisoare, autentificată în 14 octombrie 1912, intervenită între E. Choltus, 58b Avenue de Wagram, Paris, și H. Susskind, strada Tunsu 8, București. „Mr. Choltus étant chargé des plans, détails, devis descriptifs et surveillance des travaux d’un hotel à Bucarest pour le compte. Mr. Th. Pradeau, entrepreneur, 201 Bd. Malesherbes, Paris, charge Mr. Susskind qui accepte de terminer cette affaire pour le compte de Mr. Choltus en ce qui concerne tous les détails et devis descriptifs à fournir ainsi que les surveillance des travaux de tous les corps d’état, Mr. Susskind déclare connaitre tout ce qui reste à faire comme details d’architecture. Mr. Choltus paiera une somme forfetaire au 60 mille francs. Mr. Susskind touchera 40% d’actions de la societe, le reste en espèces.”⁵

Printre proiectele de amploare realizate în București este Institutul de Fiziologie și Morfologie, actual sediu al Facultății de Biologie, Splaiul Independenței 91-95. Take Ionescu, pe atunci ministrul instrucțiunii și cultelor, l-a desemnat pe H. Susskind să realizeze anteproiectul Institutului de Fiziologie și Morfologie. Construcția a început în 1914, lucrările fiind reluate în 1919, recepția finală realizându-se în 1927.

Henri Susskind a realizat și clădiri industriale, fiind angajat din aprilie 1920 ca arhitect al Societății Chitila pentru fabricarea zahărului, fiind responsabil de toate construcțiile și reconstrucțiile necesare.

A murit subit pe 20 februarie 1929, în locuința sa de pe strada Tunsului 8, actuală Ecaterina Teodoroiu 10.

NOTE:

^1. Magda Ghinea, nepoata arhitectului, deține arborele genealogic care atestă titlul nobiliar al arhitectului Henri Süsskind, Povești ale doamnelor din București, Victoria Dragu Dimitriu, Cu Magda Ghinea, Povești din lada de zestre, Editura Vremea, București, 2004, p. 250

^2. Numele arhitectului apare în diferite surse scris diferit - Sousskind, Süsskind sau Susskind

^3. Povești ale doamnelor din București, Victoria Dragu Dimitriu, Cu Magda Ghinea, Povești din lada de zestre, Editura Vremea, București, 2004, p. 261

^4. http://silviacolfescu.blogspot.com/2011/02/casa-de-pe-chei-casa-pompiliu-eliade.html

^5. Arhiva Henri Süsskind A.2710, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Manuscrise

Bibliografie

Arhitectul Henri Susskind și activitatea sa profesională, Însemnările Henriettei Susskind culese în memoria arhitectului, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, Arhiva Henri Susskind A. 2710, Biblioteca Academiei Române,

Cabinetul de Manuscrise, Povești ale doamnelor din București, Victoria Dragu Dimitriu, Cu Magda Ghinea, Povești din lada de zestre, Editura Vremea, București, 2004, p. 247-272