Cluj / RAUM

Consecvenți în promovarea a ceea ce consideră că ar trebui să fie normalitatea și firescul, în relație directă cu calitatea specificului autohton (climatic, geografic, social și cultural), echipa RAUM intervine punctual, concretizându-și viziunea.

Prin munca noastră încercăm să readucem omul în simbioză cu mediul ca determinant principal și prioritar în arhitectură. Nu suntem preocupați nici de conceptul compozițional (didactic), nici de volumetrie ca scop. Omul contemporan este prins în lumea artificială postindustrială, iar autohtonul - omul căruia ne adresăm cu precădere - este prea des rătăcit pe un drum greșit, din necunoaștere și din lipsa exemplului pozitiv. Credem că arhitectul responsabil are datoria de a deschide calea spre redescoperirea naturii ca resursă și izvor al regenerării, precum și spre redescoperirea calității care încă se păstrează în spațiul vernacular (rural și urban), de cele mai multe ori spontan constituit. Credem că aceste două principii indivizibile, odată aplicate, pot aduce o restaurare profundă, structurală și liniștitoare, în existența cotidiană și în mentalitate.

RAUM Echipa: Horațiu Răcășan, Gabriel Răcășan, Andrei Köves, Loredana Tripon, Alexandru Mociran, Melania Lipan Anul înființării: 2003 Adresa: str. Octavian Goga, nr. 41, Cluj-Napoca Contact: www.be.net/RAUM

Casa cu stuf

Această casă, amplasată într-un mediu pseudorural, este rezultatul unor gânduri adunate în mulți ani, reiterate și lăsate la „dospit” timp îndelungat. Ea își propune să ofere un cămin pentru un cuplu ce nu are nimic de demonstrat și vrea doar să fie lăsat în pace, să trăiască normal - la o oarecare distanță de ritmul urban.

Arhitectul și-a propus să folosească pentru construcția propriu-zisă resurse ușor accesibile din mediul rural și tehnologii contemporane (energie regenerabilă, reciclare etc.), țintind nu o performanță tehnologică, conceptuală sau de alt tip, ci echilibrul între natură și om.

La concretizarea acestui demers vor participa câteva elemente și câțiva meșteri pricepuți:

- acoperișul „ogivă” de stuf, realizat de Mircea Telecan din Sălicea, jud. Cluj; - coastele de lemn lamelar ale ogivei acoperișului - Szalayi Márton din Izvorul Crișului, jud. Cluj; - tâmplării din lemn stratificat și placaje de lemn - realizate de Țucu Dragu-Covriga din Florești, jud. Cluj; - termoizolație din lână - realizată de Flaviu Moraru din Așchileu Mic, jud. Cluj; - piatră/tuf vulcanic - meșter pietrar Szabo Laszlo, Cariera Chidea, jud. Cluj; - instalații - panouri solare/fotovoltaice, stocare energie, reciclare ape uzate - Florin Popa din Becaș, jud. Cluj; - constructor și zidării/betoane - Sami Șina din Valea Drăganului, jud. Bihor.

Locație: satul Sălicea, jud. Cluj Destinația: Casă unifamilială Proiectare/execuție: 2005-2010 Echipa de proiectare: Arhitectură: arh. Horațiu Răcășan, stud.-arh. Alexandra Țîmpău Rezistență: ing. Dan Turda Instalații: ing. Popa Florin Nicolae Vizualizare: stud.-arh. Vlad Moldovan Machetă: stud.-arh. Horațiu Dicoi

Casa MME

Situl se află în intravilanul comunei Petreștii de Jos, aproape de liziera pădurii. Casa propusă utilizează panta naturală a terenului, orientându-se cu deschiderea principală spre Cheile Turzii, aflate la sud-est. Priveliștea inspiră vitrajul central, iar vecinătățile imediate permit inserția unui „bârlog” omenesc, ascuns în peisaj, reținut în fața naturii și decent în devenirea temporală.

Intenția arhitectului este de a înlesni simbioza dintre viața oamenilor și ritmul firii, fără ca una să o influențeze negativ pe cealaltă. De asemenea, am avut în vedere ca acest lucru să se întâmple discret și fără risipă (de orice fel). Totul e gândit ca reciclabil sau „asimilabil” în timp de către natură (dacă oamenii vor pleca vreodată din acest loc).

Locație: Petreștii de Jos, jud. Cluj Destinația: Casă unifamilială Proiectare/Execuție: 2006-2007 Echipa de proiectare: arh. Horațiu Răcășan, stud.-arh. Adrian Pop Vizualizare: stud.-arh. Vlad Moldovan

Casa Edwards

Pe versantul vestic al unei coline neconstruite de la marginea Clujului (Colonia Șopor) un cuplu cu preocupări artistico-ecologice și-a propus să-și materializeze în propria casă reperele care îi jalonează existența.

„Lupta arhitectului cu beneficiarul” a fost mult ușurată, amândouă părțile dorind realizarea unei simbioze intervenție umană/natură. În consecință, casa va avea:

- minimum de beton (fundațiile, zidul de sprijin) - maximum de materiale de proveniența naturală (suprastructură - lemn lamelar, pereți - cânepă compactată, piatră - tuf vulcanic) - integrare maximă în peisaj - consum de energie redus (50% față de uzual) - acoperiș vegetat/fațade vegetate-agricole la parter - surse de energie regenerabilă (panouri solare și fotovoltaice) - reciclare „in situ” a resturilor/apei menajere.

Locație: Colonia Șopor, intravilan Cluj-Napoca, jud. Cluj Funcțiune: Reședință unifamilială eco-friendly Proiectare/execuție: 2011-2012 Echipa de proiectare: Horațiu Răcășan, Andrei Köves, Vlad Cărăbaș, Loredana Tripon, Alexandru Mociran Machetă: Alexandru Stoica, Alexandru Mociran, Andrei Köves, Melania Lipan

Ansamblul rezidențial „Amfiteatru”

Propunerea pentru ansamblul locativ se situează pe versantul sudic al Dealului Hoia, într-un găvan natural de la marginea vestică a Clujului.

Particularitățile sitului (însorirea maximă, panta accentuată, morfologia terenului, posibilitățile de acces/branșare la infrastructură precum și vecinătățile) în coroborare cu tema beneficiarului și setul de valori promovat de echipa noastră ne-au condus spre soluția adoptată.

Astfel, pe terenul studiat s-a intenționat demararea construcției unui ansamblu rezidențial cu toate dotările aferente standardelor civilizației europene de început de secol al XXI-lea. Acesta se compune din trei grupuri de clădiri așezate în trepte pe un corp comun de garaje care le leagă în subteran. Prin amenajarea la sol propusă, clădirile sunt configurate în jurul unui parc, două piațete și numeroase căi pietonale menite a face posibilă cristalizarea unei comunități. De asemenea, micul cartier conține toate dotările complementare programului rezidențial, elemente necesare unei locuiri normale: spații comerciale, cabinete medicale, parking subteran sau suprateran, de biciclete, cofetărie, restaurant, grădiniță, sală de fitness, piste pentru biciclete și alergare etc. Obiectivul urmărit de noi este de a propune un cadru de viață tihnit, curat și sigur unei comunități dense, într-un mediu devenit prielnic. Acest demers are ca țintă omul obișnuit care a crescut la bloc, ale cărui nevoi și vise încercăm să le materializăm prin proiectul de față.

Locație: loc. Florești, jud. Cluj, versant Sud, Dealul Hoia Funcțiune: Ansamblu rezidențial 200 apartamente /CUT 1.4 POT 35% Suprafață teren /Ad: 18.863 mp /28.347 mp Proiectare /Execuție: 2008-2009/- Echipa de proiectare: Arhitectura: coordonator proiect: arh. Horațiu Răcășan, proiectanți: arh. Ion Andreca, arh. Dragoș Ciorobâtcă; arh. Demeter Kinga, arh. Perdi Levente, arh. Anamaria Popa, arh. Mark Sztahura, stud.-arh. Radu Mărginean Instalații: SC Das Engineering Group SRL Rezistență: SC CSR Structural Design SRL Consultant rezistență: SC Lamina SRL Vizualizare: Vlad Moldovan

Pietonalul „Corneliu Coposu”

Deseori, doar cu mai multă disponibilitate pentru oameni și mai puțină obsesie pentru a reinventa focul, reușim să ajungem la configurații care aduc bucurie directă și surprize plăcute multora, inclusiv nouă.

Obiectivul fixat de către echipa noastră în cadrul acestui proiect a fost spațiul urban de calitate - familiar și inedit, în același timp, și redescoperirea tactilă a spațiului. Folosind materiale naturale de calitate (andezit, klinker galben, lemn de ipe, stejar etc.), având la bază un traseu regulator clar precum și o dozare firească, echilibrată a mobilierului stradal, a luminii de seară, a vegetației, am încercat, asamblându-le, „meșterindu-le” împreună să închegăm un spațiu al tuturor. Astfel, rezultatul muncii noastre sperăm că este perceput de către sătmăreni ca un loc în care să se simtă la ei acasă, un loc în care să simtă că aparțin unei comunități și în care fiecare generație să se regăsească, în felul ei. Ne bucurăm să vedem că locul acesta este deja asimilat de localnici și folosit în mod adecvat.

Locație: Centrul civic Satu-Mare Funcțiune: Spațiu public amenajat/pietonal Proiectare/Execuție: 2005 - concurs public lansat de Primăria Satu Mare/finalizat - 2008 Echipa de proiectare: Arhitectură: Horațiu Răcășan, Ion Andreca, Bakos Ferencz, Daniel Barna, Radu Roșca, Flaminiu Taloș, Emilia Țugui Peisagistică: Carmen Bărbat Instalații: Instal DAS SRL - ing. Alexandra Stoica Rezistență: SC Lamina SRL - ing. Dan Turda Machetă: Anamaria Baciu, Benedek-Andir Teodora, Horațiu Dicoi, Cristian Hudrea, Radu Mărginean

Fațada verde

Acoperirea anvelopei unei clădiri cu un strat de vegetație + termoizolație organică (lână sau cânepă compactată) are avantaje concrete și semnificative în ceea ce privește izolarea termică și fonică a clădirii, precum și prelungirea duratei de viață a elementelor de construcție expuse mediului exterior. Prin înverzirea fațadelor, sistemul contribuie la îmbunătățirea calității aerului, fixarea dioxidului de carbon și eliberarea oxigenului în atmosferă, normalizarea umidității, reducerea temperaturii ambientale, fixarea prafului.

În urma calculelor, se poate afirma că fațadele înverzite + termoizolația organică au un rol important în creșterea performanței energetice a clădirilor, astfel că acest nou sistem poate înlocui cu succes „polistirenuirea” blocurilor la prețuri comparative. Prin fațadele vegetale, cartierele-dormitor alcătuite din blocuri și din spații lipsite de repere pot aspira la atribuirea unei identități. Se pot realiza numeroase combinații de plante și flori diferite, în proporții variate, pentru fiecare bloc în parte, la alegerea locatarilor; astfel, ei se pot identifica mai ușor cu locul în care trăiesc, participând la întreținerea și înfrumusețarea acestuia.

Este important de știut că suprafețele vegetate ale unui cvartal de blocuri au un efect similar cu al unui parc de mărime medie.

Cercetare pentru anvelope vegetate destinate blocurilor de locuințe Perioada de desfășurare a studiului: 2010-2012 Echipa de documentare/cercetare/proiectare: Andrei Köves, Darius Mârț, Maria Stancu Vizualizări: Vlad Moldovan, Melania Lipan Coordonator: Horațiu Răcășan

Citiți articolul integral în numărul special al revistei ARHITECTURA dedicat Clujului