Casa Lazăr

Cu doar câțiva ani înaintea demarării lucrărilor de modificare la Casa Lazăr (2004-2005), pe aceeași stradă și la doar câteva loturi distanță, se finaliza Casa Herczeg. Unda de șoc provocată de demersul acesteia, în sensul infuziei de calitate arhitecturală aplicată unei clădiri banale existente, a fost puternic recepționată de către beneficiar, care și-a dorit, în consecință, o casă „la fel”. Rezultatul final încearcă însă o detașare față de modelul inițial, păstrând doar anumite rezonanțe stilistice, menite să preia unda generatoare și să o retransmită viitoarelor intervenții din zonă, în sensul unei posibile dezvoltări unitare. Ecourile se lasă încă așteptate.

Casa-parter existentă pe teren a fost păstrată integral până la nivelul acoperișului. În spațiile inițiale - două camere mari înspre stradă și trei dependințe înspre curte - s-a amenajat zona de noapte. Holul de acces, atașat în lateral, a fost completat cu spațiul destinat circulației verticale, închi-zându-se astfel conturul dreptunghiular al casei. Podul existent a fost desființat, mansarda nou-construită rezultând ca un spațiu generos, vitrat și riflat pe partea sudică, amenajat ca zonă de zi. Un garaj și un aparat de acces suplimentar au

fost incluse în compoziția arhitecturală, închizând întreaga lățime a terenului. O construcție anexă din lemn a fost rea-menajată ca bar de grădină acoperit, o terasă și o piscină des-coperite au fost amplasate în spatele casei, în axul marcat de un nuc care se dorea centrul de interes compozițional, dar care nu a supraviețuit lucrărilor de șantier. Curtea posterioară a fost gândită ca un living exterior, un spațiu de relaxare intim ferit de agitația orașului.

Elementele asamblate pe construcția originală ternă și exclusiv structurală, păstrată în mod paradoxal nemodificată inclusiv la nivel de goluri în fațade, operează în sensul dematerializării fondului existent și al deschiderii spre exterior. Ferestrele existente sunt preluate și integrate compozițional de cele ale mansardei. Pereții exteriori ai parterului se transformă în planuri verticale și glisează pe lângă acoperiș. Acesta, la rândul lui, se desprinde din ansamblu și se prelungește deasupra corpului de acces, care se transformă volumetric în terasa posterioară de la nivelul mansardei. Acoperișul plat al garajului planează peste zona de intrare. La nivelul curții posterioare, amenajarea grădinii reia, în final, compoziția pe verticală a fațadelor și o disipează în peisaj. Materialele folosite oscilează între componenta naturală a curții, unde s-a lucrat cu piatră naturală la nivelul împrejmuirii și a pavajului, lemn pentru decking și bar, apă și vegetație, și componenta artificială a casei tratată printr-un dialog între alb și gri, intermediat de un corp de culoare roșie intensă sau de riflajul din lemn pentru umbrirea zonelor vitrate nou-adăugate.

Considerată finalizată la încheierea lucrărilor din anul 2005, clădirea a suferit însă o a doua transformare în anul 2010, datorită necesității unui spațiu locuibil suplimentar pentru noua situație familială a beneficiarului.

În consecință, proiectul negândit pentru a permite o dez-voltare ulterioară a fost reanalizat, spațiul de zi de la nivelul mansardei a fost transformat în a doua zonă de dormitoare, iar livingul cu bucătăria generoasă au fost mutate într-un corp nou, creat în grădină.

Locul de amplasament al celei de-a doua extinderi rezultate a fost stabilit în continuarea axului de acces în clădire, pe limita dreaptă de proprietate, vizavi de barul în aer liber și unit de acesta printr-o platformă placată cu lemn, rezultată în urma unor lucrări de reparații la nivelul finisajelor, care nu au respectat compoziția inițială a teraselor exterioare, dar care a fost reintegrată în ansamblu prin noua intervenție. Același limbaj formal folosit în prima fază a transformării se regăsește în forma de L a ansamblului perete-planșeu de culoare albă, care se reazemă pe cadrele din lemn stratificat, planează peste celelalte planuri verticale de închidere sau se întinde dedesubtul plăcii terasei de la nivelul mansardei. Zidul de piatră, care era parte componentă a gardului existent, a fost înglobat în spațiul interior și a fost detașat de placa acoperișului prin intermediul unui luminator pe toată lungimea sa. Continuând textura împrejmuirii exterioare pe care o păstrează nemodificată, acesta prelungește în amenajarea peisageră spațiul interior, înglobând extinderea propusă în compoziția originală.

Autori: arh. Constantin Șelariu, arh. Daradics Nandor - faza 1 arh. Constantin Șelariu - faza 2 Structura: ing. Rodica Țunea - faza 1, Tehnica Schweiz - faza 2 Proiect: Casa Caius Lazăr Fulger, mansardare și extindere Proiectare: 2003 - faza 1, 2010 - faza 2 Construcție: 2004-2005, 2010 Biroul: Constantin Șelariu Birou Individual de Arhitectură Daradics Nandor Birou Individual de Arhitectură Suprafața: 240 mp - faza 1, 300 mp - faza 2 Suprafața inițială: 95 mp

Fotografii: Constantin Șelariu