Urban Food Stories - Expoziția României la Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților 2014, Durban

De ce va prezenta România la Congresul UIA 2014 povești despre mâncare urbană? Producerea hranei într-un mod sustenabil este un discurs contemporan des întâlnit, însă nu prezintă neapărat o temă de prim-plan pentru arhitectură și arhitecți. Tema Congresului UIA 2014, Durban, Africa de Sud, propune o discuție despre Architecture Otherwhere, ceea ce pune într-o nouă perspectivă arhitectura și arhitecții. Conceptele de „otherwhere” și „otherness” mută discursul arhitecturii dinspre centralitate, metropole și star-arhitectură înspre periferii, unde arhitectura și arhitecții lucrează într-un alt mod, se ocupă de teme diferite de cele întâlnite de zi cu zi la biroul de arhitectură. Concentrându-ne pe inițiative alternative pornite sau studiate de către arhitecți și de specialități conexe, care apar în orașele românești în ultimii ani, se conturează printre altele preocuparea cu modul de producere și distribuire sustenabilă a hranei. Am urmărit inițiativa unui grup interdisciplinar format din arhitecți, antropologi, artiști și peisagiști care acționează într-o zonă marginală și cu o situație juridică incertă a cartierului Mănăștur din Cluj, unde, inspirându-se din grădinile urbane create de locuitori în vecinătate, organizează evenimente pentru a activa și a folosi spațiile verzi într-un mod comunitar. În plus, am participat la sesiunile de gătit în aer liber organizate de bucătăria mobilă pe străzile Clujului, unde au fost prezentate Piețele Volante de către arhitectul care a făcut parte din grupul de inițiativă. Documentându-ne și despre alte orașe, am aflat de grădinile din Cartierul Pajura, București, unde locuitorii se coagulează într-o adevărată comunitate de „grădinari urbani”. Astfel, s-a născut Urban Food Stories, o colecție de povești despre relația hrană-oraș, care la început păreau inițiative și fenomene izolate. Analizându-le și interpretându-le împreună, am observat că există o relație și o interferență mult mai puternică între ele decât ne-am fi imaginat la început. Asociația Ecoruralis, care întrunește peste 1.000 de țărani din România și care practică argricultura tradițională, ne-a prezentat diferența dintre conceptele securității și suveranității alimentare și implicațiile politice ale acestor două concepte. Ei susțin suveranitatea alimentară, nu doar în plan politic, ci și practic, prin cultivarea și distribuirea gratuită de semințe tradiționale, contribuind astfel la păstrarea speciilor locale și a diversității genetice naturale. Din asociație fac parte și familii de hoștezeni din Cluj, orășeni care se ocupă cu agricultura și care asigurau aprovizionarea orașului cu legume și produse animale proaspete încă din secolul al XVI-lea. În același timp, familii de hoștezeni, care se ocupă și astăzi de agricultura urbană, își vând produsele prin comunitatea creată de Cutia Țăranului, o inițiativă care pune în relație directă producători și consumatori, readucând la viață o relație aparent pierdută și care are șansa de a fi rezilientă schimbărilor de ordin economic și politic. Toate aceste „povești” au conturat un sistem organic, care evidențiază unde se produce hrana și cum se distribuie aceasta spre consum. Deși, aparent, orașul și locul producerii hranei ocupă spații diferite la nivelul imaginarului, agricultura aparținând, mai degrabă, de sat decât de oraș, dar și la nivelul reglementărilor urbane, care tind să expulzeze agricultura din oraș, proiectul prezintă moduri în care agricultura pătrunde în mediul urban. Se evidențiază o infrastructură strategică posibilă, ceea ce în parte există deja, între spațiul construit al orașului și sistemul de producere și distribuire a hranei. Astfel, discuția despre spațiile neconstruite din oraș, cel mai adesea spații verzi, primește o nouă posibilă direcție: unele spații cu potențial se tranformă în grădini urbane cu plante de consum, iar spațiul public se transformă temporar în piețe volante, ambele având puterea de a stimula interacțiunea socială și a coagula comunități. Orașul sud-african Durban, unde va avea loc în luna august a acestui an congresul UIA*, este oportun pentru a prezenta acest subiect. Ne dorim ca prin amenajarea spațiului destinat României în centrul de expoziție să creăm un loc pentru discuții și dialog între vizitatorii expoziției despre relația între oraș, locul și modul de producere a hranei, temă importantă pentru continentul african. Standul României se dorește a fi, pe lângă un cadru al poveștilor despre mâncarea în oraș, un spațiu de legătură în care acest subiect poate fi dezbătut sub forma unor evenimente sau discuții informale. Astfel, preocupările autohtone pe această temă pot fi discutate împreună cu cele ale continentului african, creând o legătură între diferitele inițiative internaționale. *Congresul Uniunii Internaționale a Arhitecților se va desfășura între 3-7 august 2014, în Durban, Africa de Sud, unde tema standului României este Urban food stories. Povești prezentate: Asociația Eco-Ruralis, suveranitatea alimentară și semințe tradiționale; Comunitatea hoștezenilor, agricultori urbani clujeni; La terenuri, Spațiu comun Mănăștur, Cluj-Napoca; Grădinile Pajura, spațiu comunitar, București; Cutia Țăranului, legătura directă între producători și consumatori; Piețele volante, proiect care sprijină producătorii locali. Echipă: Péter Eszter, Iulia Hurducaș, Alexandru Fleșeriu Web: urbanfoodstories.ro www.facebook.com/urbanfoodstories Organizat de: Ordinul Arhitecților din România

Text: Péter Eszter, Alexandru Fleșeriu, Iulia Hurducaș

Foto: Alexandru Fleșeriu