Detalii de proiect

The Office

Ultimul proiect care a ocupat în mare măsură capacitatea noastră în perioada de după 2012 și se desfășoară și în prezent este un complex de birouri și servicii amplasat pe vechiul loc al fabricii de tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca. Întreaga zonă, aflată nu departe de centrul orașului, păstrează încă vechi industrii, iar proiectul nostru demarează un proces de regenerare urbană care s-ar putea amplifica în următorii ani.

Concept-Schițe-Proiect

Proiectul de birouri și servicii „THE OFFICE” din Cluj, născut pe amplasamentul vechii fabrici de tricotaje din Cluj-Napoca, de pe Bulevardul 22 Decembrie 1989, s-a nuanțat din punct de vedere conceptual pe mai multe paliere:

Primul ar fi „orășel în oraș”. Cu alte cuvinte, nu realizăm niște clădiri „obiect” asamblate după niște reguli de compoziție, nu realizăm o ierarhie a unui obiect înalt în raport cu restul ansamblului. Mergem pe ideea unui „țesut urban”, a unui „solid”, orizontal în loc de înalt, străbătut de o arteră pietonală interioară, cu două curți atrium ce sunt decupate în acest „masiv”.

Al doilea palier rezultă în mod firesc, intrând în rezonanță și cu spiritul locului așa cum l-am perceput subiectiv. Este vorba despre „porți succesive” sau „porți/ ganguri vii”; atât către bulevard, cât și către canal, două porți la scară urbană invită înăuntru. Această opțiune este întărită de caracterul public al parterului, cu excepția celor trei holuri de acces la birouri. Această tipologie este foarte prezentă în orașul vechi, unde parcelele adânci au favorizat ganguri funcționalizate urmate de curți. Este vorba despre interpretarea unei realități găsite la fața locului, plină de farmec și atmosferă. Ne dorim în mod deosebit să putem contribui la regenerarea întregii zone. Vom propune reamenajări ale zonelor verzi de pe latura vestică a sitului, sperăm să putem realiza spații care să anime noul pol de afaceri ce va fi creat în oraș.

Suntem atenți la relația cu bulevardul, realizând în retragere o mică urban plaza ce va dialoga pe diagonală cu cea care va apărea în fața viitorului Centru Cultural (arh. Viorel Hurduc). Propunem astfel o gradare a spațiului public către miezul ansamblului, către zonele semipublice, dar nu uităm de viitorul preconizat pentru Canalul Morii și ținem cont de legătura pietonală cu viitorul parcurs, de-a lungul cheiului său. Întregul ansamblu este menținut la un regim de înălțime ponderat de P+5, nivel retras și nivel tehnic. Ansamblul permite etapizarea în trei faze de execuție; există o anumită repetabilitate a soluțiilor adoptate, cu șase nuclee destinate spațiilor de circulație și de serviciu grupate la trei holuri de recepție (două câte două). Pe de o parte, la scară urbană vom avea de-a face cu un masiv decupat, iar fațadele cu materialitatea lor vor fi definitorii din punct de vedere iconic; pe de altă parte, spațiile urbane din interiorul ansamblului care vor cântări în definirea atmosferei generale vor fi cele două atriumuri înverzite și cu pânze de apă și cele trei „străzi acoperite” înalte ce vor integra piese de artă la scară urbană, amintind de vechile ganguri clujene pline de viață din centrul istoric. Nu în ultimul rând, nivelul etajului retras va permite o terasă generoasă unde sperăm să apară funcțiuni publice de tip restaurant, de unde vor fi posibile vederi generoase mai ales către centrul istoric. Către Canalul Morii se va oferi, de asemenea, o fațadă importantă de tip „poartă”.

Aceste prime paliere aspiră la calități ale viitorului proiect precum urbanitate, spațiu public generos, în pofida caracterului privat-corporat al investiției.

Și dacă tot am amintit de natura investiției, de motorul ei economic de generare, al treilea palier se impune de la sine, probabil într-o ierarhie a clientului primul ar fi: „the corporate dream”, un YIELD performant, adică o calitate economică consistentă, cu raporturi cât mai favorabile spațiilor destinate închirierii etc. Aceste deziderate sunt cuprinse în ampla temă de proiectare venită dinspre client. În strânsă legătură cu acest palier sec și aritmetic a urmat în mod natural al patrulea: „green building” – dorința pentru un ansamblu sustenabil a fost întărită de obligativitatea de a certifica BREEAM întregul proiect. Cuvintele-cheie sunt: eficiență, optimizare, reciclare etc.

O zonă în care tema nescrisă a clientului a interferat cu aspirația noastră a fost cea a materialității și expresivității. Alături de calitatea urbană, se adaugă aici elementul definitoriu identitar/ iconic:

Citiți textul integral în numărul 1 / 2015 al Revistei Arhitectura

foto: Ovidiu MICȘA