THE OFFICE : Arhitectura 1906

THE OFFICE

Posted by Vlad Gaivoronschi on marți, mai 12, 2015 · Leave a Comment

Ultimul proiect care a ocupat în mare măsură capacitatea noastră în perioada de după 2012 și se desfășoară și în prezent este un complex de birouri și servicii amplasat pe vechiul loc al fabricii de tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca. Întreaga zonă, aflată nu departe de centrul orașului, păstrează încă vechi industrii, iar proiectul nostru demarează un proces de regenerare urbană care s-ar putea amplifica în următorii ani.

Concept-Schiţe-Proiect

Proiectul de birouri şi servicii „THE OFFICE” din Cluj, născut pe amplasamentul vechii fabrici de tricotaje din Cluj-Napoca, de pe Bulevardul 22 Decembrie 1989, s-a nuanţat din punct de vedere conceptual pe mai multe paliere:

Primul ar fi „orăşel în oraş”. Cu alte cuvinte, nu realizăm nişte clădiri „obiect” asamblate după nişte reguli de compoziţie, nu realizăm o ierarhie a unui obiect înalt în raport cu restul ansamblului. Mergem pe ideea unui „ţesut urban”, a unui „solid”, orizontal în loc de înalt, străbătut de o arteră pietonală interioară, cu două curţi atrium ce sunt decupate în acest „masiv”.

Al doilea palier rezultă în mod firesc, intrând în rezonanţă şi cu spiritul locului aşa cum l-am perceput subiectiv. Este vorba despre „porţi succesive” sau „porţi/ ganguri vii”; atât către bulevard, cât şi către canal, două porţi la scară urbană invită înăuntru. Această opţiune este întărită de caracterul public al parterului, cu excepţia celor trei holuri de acces la birouri. Această tipologie este foarte prezentă în oraşul vechi, unde parcelele adânci au favorizat ganguri funcţionalizate urmate de curţi. Este vorba despre interpretarea unei realități găsite la faţa locului, plină de farmec şi atmosferă. Ne dorim în mod deosebit să putem contribui la regenerarea întregii zone. Vom propune reamenajări ale zonelor verzi de pe latura vestică a sitului, sperăm să putem realiza spaţii care să anime noul pol de afaceri ce va fi creat în oraş.

Suntem atenţi la relaţia cu bulevardul, realizând în retragere o mică urban plaza ce va dialoga pe diagonală cu cea care va apărea în faţa viitorului Centru Cultural (arh. Viorel Hurduc). Propunem astfel o gradare a spaţiului public către miezul ansamblului, către zonele semipublice, dar nu uităm de viitorul preconizat pentru Canalul Morii şi ţinem cont de legătura pietonală cu viitorul parcurs, de-a lungul cheiului său. Întregul ansamblu este menţinut la un regim de înălţime ponderat de P+5, nivel retras şi nivel tehnic. Ansamblul permite etapizarea în trei faze de execuţie; există o anumită repetabilitate a soluţiilor adoptate, cu şase nuclee destinate spaţiilor de circulaţie şi de serviciu grupate la trei holuri de recepţie (două câte două). Pe de o parte, la scară urbană vom avea de-a face cu un masiv decupat, iar faţadele cu materialitatea lor vor fi definitorii din punct de vedere iconic; pe de altă parte, spaţiile urbane din interiorul ansamblului care vor cântări în definirea atmosferei generale vor fi cele două atriumuri înverzite şi cu pânze de apă şi cele trei „străzi acoperite” înalte ce vor integra piese de artă la scară urbană, amintind de vechile ganguri clujene pline de viaţă din centrul istoric. Nu în ultimul rând, nivelul etajului retras va permite o terasă generoasă unde sperăm să apară funcţiuni publice de tip restaurant, de unde vor fi posibile vederi generoase mai ales către centrul istoric. Către Canalul Morii se va oferi, de asemenea, o faţadă importantă de tip „poartă”.

Aceste prime paliere aspiră la calităţi ale viitorului proiect precum urbanitate, spaţiu public generos, în pofida caracterului privat-corporat al investiţiei.

Şi dacă tot am amintit de natura investiţiei, de motorul ei economic de generare, al treilea palier se impune de la sine, probabil într-o ierarhie a clientului primul ar fi: „the corporate dream”, un YIELD performant, adică o calitate economică consistentă, cu raporturi cât mai favorabile spaţiilor destinate închirierii etc. Aceste deziderate sunt cuprinse în ampla temă de proiectare venită dinspre client. În strânsă legătură cu acest palier sec și aritmetic a urmat în mod natural al patrulea: „green building” – dorința pentru un ansamblu sustenabil a fost întărită de obligativitatea de a certifica BREEAM întregul proiect. Cuvintele-cheie sunt: eficienţă, optimizare, reciclare etc.

O zonă în care tema nescrisă a clientului a interferat cu aspiraţia noastră a fost cea a materialităţii şi expresivităţii. Alături de calitatea urbană, se adaugă aici elementul definitoriu identitar/ iconic:

Citiți textul integral în numărul 1 / 2015 al Revistei Arhitectura

foto: Ovidiu MICȘA