Grădina Raum Locul care mereu se schimbă, și noi odată cu el…

În spatele agitației din spațiul străzii, într-un cartier rezidențial al orașului, se ascunde un lăcaș în fața unei case vechi, anunțat de o poartă de sticlă, pe lângă care s-ar putea să treci fără să o remarci din cauza prezenței sale discrete. Acest lucru e datorat calităților sticlei, care preia din materialitatea locului prin transparența sa, primește lumină și culoare, lucru care a fost căutat de echipa biroului, a cărei intervenție se inserează încet și nebăgată în seamă în țesutul urban. Curtea se descoperă doar celor care o caută înadins, a celor care o caută dincolo de gardurile oamenilor și afișele din stradă. Toate lucrurile parcă se așază la locul lor în curte, mineralizarea terenului prin folosirea unui pietriș mărunt și a pietrei de calcar e acoperită de o vegetație abundentă și de copaci înalți și vechi ce creează un univers propriu, o impresie de detașare față de restul orașului. Această senzație e accentuată de prezența machetelor și a obiectelor personale, curtea fiind rezultatul viziunii noastre despre lume, locul „unde împărtășim căutările noastre cu alții”.

Primul obiectiv propus în amenajarea curții a fost obținerea unui spațiu de extensie a celui interior, unde este spațiul de lucru, exteriorul devenind o completare, mai ales în timpul sezonului cald, un spațiu de relaxare pentru echipă, loc de întâlnire cu clienții, loc de popas, joacă și contemplare a lucrurilor firii pământești, un spațiu pentru arhitecți, client, trecători, alți oameni, aflat la limita permeabilă dintre spațiul public și cel privat.

Grădina este văzută de noi, „locuitorii ei”, ca un spațiu de joacă, un teatru experimental unde folosim materiale mai puțin uzuale, pe care le-am reutilizat sub filtrul gândurilor noastre. Locul devine gazda unui experiment cu obiecte și materiale deja prezente la fața locului și cu altele ce vor apărea pe viitor, totul fiind în continuă schimbare în funcție de loc, stare, oportunități, materiale noi. Cele folosite în prezent provin din mai multe surse: rămase de pe șantier – deșeuri de sticlă reciclate, pietre, piese de lemn și materiale primite din alte părți: donații de calcar monolit, folosite în configurații date de loc și de dimensiunile lor așa cum au fost puse la dispoziție.

„Joaca cu materialele” constituie un fundament al practicii în afara biroului care ne ajută să folosim adecvat materialele și, în același timp, educă trecătorii, clienții pentru a vedea altceva decât ceea ce au citit în revistele obișnuite. Prin expunerea la intemperii și neprotejarea lor se poate observa modul de comportare a materialelor, felul în care ele sunt asamblate și cum suportă ele succesiunea evenimentelor, lucruri care se învață și se aplică în proiecte. Grădina este locul unde timpul își face simțită prezența cu bune și rele.

Prin combinații de texturi și adaptări ale materialului am obținut mai multe tipuri diferite de mobilier: corpuri pentru expunerea machetelor,o jardinieră, bănci de ședere și o poartă, care datorită greutății considerabile nu pot fi mutate ușor. Băncile sunt alcătuite din bucăți mari de calcar alb care constituie baza principală, peste care s-a așezat o bucată din lemn masiv ce realizează o ședere confortabilă, iar în același timp asigură protecția pietrei împotriva intemperiilor, care în mod normal sub acțiunea ploii și a zăpezii s-ar degrada. Jardiniera este un element masiv care delimitează intrarea în birou, obligându-te să o ocolești, și constituie un strat de separare de la spațiul străzii la spațiul intim al casei. Un element atipic care marchează intrarea în grădină este poarta de intrare care ne-am dorit să fie o combinație între vechi și nou, în armonie cu casa veche, cu grădina, dar în același timp să poată vorbi despre perioada în care ne aflăm acum din punct de vedere al tehnologiei folosite. Ea este realizată dintr-un cadru recuperat de fier vechi, de culoare arămie, peste care timpul și-a lăsat amprenta, elemente ce constituie suportul principal pentru sticla lipită care e partea plină a porții. Elementul dual al porții este dat de modul în care ea reacționează la mediul înconjurător în funcție de lumină: dinspre stradă se metamorfozează cu mediul înconjurător și abia dacă o observi, iar în interiorul curții devine elementul principal de interes datorită luminii puternice pe care o primește din exterior. Un detaliu inedit al porții este folosirea pe post de clanță a unei pietre, care din exterior anunță mineralitatea spațiului și vine în contact direct cu simțurile oamenilor prin atingere.

Un alt loc în care am încercat să vedem modul de comportare a materialelor este o curte mică, ascunsă în spate, ce are un copac în interiorul ei, unde am experimentat cu diferite elemente orizontale și verticale din lemn, obiecte din lemne, lăsând umiditatea și vegetația să își facă simțită prezența fără să încercăm a le opri pentru a vedea cum se comportă materialul.

O ultimă utilizare a grădinii, apărută în urma nevoilor biroului, este depozitarea machetelor care nu mai încăpeau în spațiul de lucru, dat fiind numărul lor, machete pe care am preferat să le expunem și să le arătăm oamenilor. În felul acesta, machetele au fost scoase în grădină și le-am asigurat protecția prin înglobarea într-o cutie de sticlă, care asigură o vizibilitate bună, dar le și protejează împotriva zăpezii și umidității. Soclul cutiilor de sticlă este alcătuit din piatră de calcar sau din bucăți de sticlă lipite. Expunerea machetelor și a altor obiecte: cioplite în lemn, piatră, abundența elementului vegetal și prezența celor 12 pisici care trăiesc lângă grădină personalizează locul, îi dau o atmosferă specifică și un plus de identitate.

Grădina este șantierul propriilor noastre gânduri în care ne concretizăm căutările, locul de contemplare, al dialogului materiei cu timpul, unde trecerea anilor este simțită, locul de găzduire a căutărilor noastre, ce e mereu în schimbare și noi odată cu el, locul în care încercăm să găsim un sens cuprinzător al lumii.

Amplasament: Strada Octavian Goga, nr.4, Cluj-Napoca

Autori arhitectură: Alexandru Mociran, Alexandru Stoica, Radu Mărginean, Horațiu Dicoi, Virgil Mihuț, Vlad Cărăbaș, Andrei Köves, Horațiu Răcășan, Gabriel Răcășan

Structuri: dr. ing. Dan Turda