SIGMA: Cartografia învățării 1969–1983

Expoziția SIGMA: Cartografia învățării 1969-1983 reprezintă o primă încercare de a descrie ambițiosul proiect de experimentare pedagogică în artă, design și arhitectură, inițiat de grupul SIGMA. Fondat în 1969 în Timișoara de către artiștii Ștefan Bertalan, Constantin Flondor, Ioan Gaita, Elisei Rusu, Doru Tulcan și matematicianul Lucian Codreanu, conceptul artistic al grupului SIGMA se baza pe interesul membrilor săi în gândirea sistemică, tehnologiile avansate și comunicarea vizuală, asociate cu reinterpretările extinse ale constructivismului de la începutul secolului al XX-lea și cu afilierea la conceptualism și la tendințele radicale din educație. Ca platformă comprehensivă, practica artistică a grupului SIGMA a reprezentat un model pentru diferiți practicieni din artă, design și arhitectură.

Expoziția reconstituie modul procesual de înțelegere al artei de către grupul SIGMA în relație cu teoriile învățării aplicate în cadrul Liceului de Arte Plastice din Timișoara (1969-1983), extinse la Facultatea de Arhitectură (1970-1981), prin intermediul lui Bertalan și Flondor, și la Facultatea de Electrotehnică (1971-1972) de către Codreanu și Gaita. Caracterul puternic interdisciplinar al activității SIGMA, ce presupunea juxtapunerea eterogenă a mai multor referințe teoretice – din constructivism, cibernetică, bionică, matematică, structuralism, semiotică, psihanaliză și fizică – a produs o deturnare semnificativă a perspectivei tradiționale față de învățare în instituțiile din România din acea perioadă. Grupul promova mai degrabă o programă de tip interpretativ și experiențial în artă, în designul de produs și arhitectură, rezonând cu pedagogia vizionară a Bauhausului, a lui Paul Klee și Buckminster Fuller. SIGMA reimagina școala ca pe un spațiu relațional și situațional, unde distincțiile convenționale dintre practică și teorie, dintre diferitele medii artistice erau respinse, unde arta urma să participe la realitatea cotidiană (prin introducerea marketingului și a designului de produs) și educația reprezenta un proces rizomatic, interdisciplinar, de formare continuă, și de experimentare deschisă.

Având în vedere interesul profund al grupului SIGMA pentru domeniul științelor și conexiunea sa organică cu propriul program pedagogic, expoziția de față urmărește să prezinte o cartografie a narațiunilor rămase neexplorate, a surselor și punctelor de vedere menite să releve publicului o nouă lectură, precum și aspecte mai puțin cunoscute ale grupului. Scopul expoziției este de a reafirma actualitatea principiilor pedagogice ale grupului SIGMA, prin prisma flexibilității raportului instituit între pedagog și artist, profesor și elev/ student, între spațiul instituțional și natură, obiectul de artă și contextul său.

SIGMA: Cartografia învățării 1969–1983 reunește o selecție de lucrări și materiale de arhivă care documentează activitatea SIGMA ca grup de artiști și profesori, de la fotografii, filme și desene la lucrări originale și obiecte reconstruite, caiete și texte de artist, precum și lucrări ale elevilor și studenților.

Expoziția se dezvoltă în jurul a trei concepte prezentate cu ajutorul unor structuri modulare: Obiecte algoritmice: de la structuri spațiale la designul de proces, dedicat studiului formelor generate matematic (cum ar fi poliedrele, rețelele și baloanele) și comportamentului acestora într-o ambianță spațială specifică sau în raport cu fenomene naturale (lumina, mișcarea, sunetul, culoarea); Arhitecturi ale spațiului: joc, acțiune, experiment, privind intervențiile de tip environment și acțiunile concepute în colaborare cu elevii/ studenții, folosind o gamă largă de materiale naturale și sintetice pentru a investiga noi conexiuni creative; și Acte sensibile de percepție, privind influența teoriilor percepției vizuale și senzoriale asupra activității SIGMA și a eleviilor/ studenților, ce-i va conduce către o serie de investigații extinse asupra principiilor fundamentale ale naturii și către o deconstrucție sensibilă a realului în scopul identificării de structuri și morfologii împărtășite de formele artistice și cele arhitecturale.

Cele trei direcții de expunere alcătuiesc un montaj vizual ce continuă în formatul unui atelier și simpozion, cu titlul ALPHA BETA SIGMA, în care participanții vor aplica și exersa diverse teme și formate ale practicii și pedagogiei creative a grupului SIGMA, în scopul studiului contemporan al acestora. Căutând să contextualizeze și să repoziționeze moștenirea SIGMA prin prisma realităților culturale și educaționale de astăzi, atelierul va genera un manual colectiv, o posibilă reinterpretare contemporană a fenomenului SIGMA ca program colaborativ, educațional și artistic ce pune accent pe interdisciplinaritate.

Expoziția este organizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala Timiș și Fundația Art Encounters în cadrul Art Encounters Timisoara | Arad și este parte a Anualei timișorene de Arhitectură (a_ta), în colaborare cu Fundația Interart Triade, Galeria Jecza, Muzeul de Artă Timișoara.

Curatori: Alina Șerban, Andreea Palade Flondor, Space Caviar – Tamar Shafrir, Giulia Finazzi, Martina Muzi, Joseph Grima

Artiști: Ștefan Bertalan, Lucian Codreanu, Constantin Flondor, Ioan Gaita, Elisei Rusu, Doru Tulcan

Echipă organizare: Oana Simionescu, Simina Cuc, Alexandra-Maria Garomfir, Andreea Duminică

Voluntari: Răzvan Alexandru Todirică, Timotei Badea, Nica Mădălina, Varga Bettina, Popa Milena, Carpencu Pop Glad, Gaia Tiberiu

Custozi: Alda Nathali, Silviana Câlnicean, Tiberia Moțoc, Adriana Panțuru

Spațiu: City Business Centre, clădirea 5

Sponsori: Lipoplast, eta2u, BENQ, Elba

Colaboratori: Fundația Interart Triade, Galeria Jecza, Muzeul de Artă Timișoara

Cu sprijinul: Constantin Flondor, Doru Tulcan, Ioan Gaita, Lucian Codreanu, Sorina Jecza, Andrei Jecza, Ovidiu Șandor, Victor Neumann, Luminița Paul, Vlad Gaivoronschi, Ioan Andreescu, Radu Radoslav, Mihai Zegrea, Șerban Sturdza, Cristian Blidariu, Mircea Lăzărescu, Sorin Costina, Adrian Ilica, Volker Diehl

Proiect parțial finanțat din Timbrul de Arhitectură