Sebeș 2.0 – despre locuri uitate

Unul din fenomenele pe care le găsesc fascinante este evoluția obiectelor uitate și regăsite, a unei jucării rătăcite cu zece ani în urmă, a unei carcase de mașină ruginite care se contopește cu verdeața din jurul ei în grădina proprietarului, a construcțiilor și spațiilor lăsate să trăiască libere odată ce, să spunem, au ieșit din rolul funcțional pentru care au fost create.

În această categorie intră multe obiecte de patrimoniu arhitectural defensiv pe care la avem ca țară, care, din păcate, în majoritatea cazurilor sunt, pur și simplu, uitate, ajungând, în contextul actual sociopolitic și economic, copilul nedorit care cere multă atenție și, cu siguranță, o reeducare strașnică pentru a reintra în rând cu lumea. Spun reeducare pentru că este o terminologie încărcată de conotații negative, dar care, până la urmă, nu înseamnă altceva decât o reprogramare a ceea ce a rămas pentru a scoate la lumină ceea ce odată a reprezentat ceva sau a aduce pe scenă și a reînsufleți argumentat și sustenabil un obiect pierdut în căutarea unei noi identități.

Acestea sunt premisele cu care am pornit în derularea unui pachet de practici împreună cu studenții de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara în orașul Sebeș. Practicile, susținute cu ajutorul Primăriei Sebeș și Asociației GISAS, au ca scop, pe termen lung, prezentarea de alternative viabile, teoretice și atragerea cetățenilor în participarea activă și în cunoștință de cauză la modelarea din punct de vedere urbanistic și social a orașului. Prin rezultatele studiilor, vrem încurajarea locuitorilor de a înțelege, accepta și promova direcții de dezvoltare firești, actuale și ancorate în realitățile orașului ce trebuie urmate pentru a valorifica și exploata benefic valoarea fondului construit existent.

Motivul principal în inițierea acestui demers îl reprezintă dematerializarea vizibilă fizic a zidurilor cetății Sebeș și, de multe ori, intervențiile nelalocul lor din Zonele de Protecție sau imediata lor vecinătate, zone a căror marcare rămâne, din păcate, în dosare arhivate sau planșe pe pereții primăriei.

Conștientizarea populației asupra potențialului latent care așteaptă cuminte „în spatele grădinii” vremuri mai bune încercăm să o obținem prin prezentarea de alternative benefice în care, teoretic, aplicăm reguli actuale și intervenim strategic, minimal.

În atingerea acestui rezultat am ales ca metodă expoziția de proiecte-studiu și conferința cu dezbatere publică pe temele alese. Activând în cadrul UPT, am găsit factorii care să susțină cheltuielile de cazare și alimentare pentru un grup de studenți cu care să studiem și să analizăm obiectiv zonele de implantare și să concepem strategii de dezvoltare în punctele alese, mizând pe o etapizare în trei părți, în funcție de criteriul de analiză ales: existent-intervenție-rezultat prognozat.

La fel cum a crea un precedent sau a face un exemplu atrage reacții controversate din care un mic procent poate să urmeze situația creată, am încercat, prin ceea ce am avut, ca intervenția virtual-teoretică, să anticipăm, funcție de rezultatele analizei situației existente, un rezultat concret ancorat în realitate.

Acest workshop din Sebeș este în al doilea an de desfășurare și, de această dată, una din temele de studiu este promovarea, repersonalizarea și reactivarea socială a unui spațiu/ obiect a cărui identitate a fost pierdută. Zona de studiu este reprezentată de un tronson din zidul de fortificație a orașului, element de patrimoniu de mult dezbrăcat de rolul funcțional inițial. În prezent, el reprezintă strict o limită lăsată să se deprecieze odată cu trecerea timpului.

Elementul arhitectural a devenit accesibil odată cu demolarea sălii Cinematografului Progresul, a cărui curte interioară o mărginea. Locul grădinii de vară a fost asfaltat, devenind un parcaj auto necesar, ca utilitate, dar discutabil ca amplasament, acesta reprezentând, de altfel, și unul din motivele principale ale alegerii locului ca obiectiv de studiu.

Prima etapă a reprezentat-o studiul la fața locului, pentru a înțelege contextul, fondul construit, atuurile sau aspectele negative ale acestuia, practic, toți factorii sociali sau construiți care, printr-o intervenție minimă, justificată, ar putea oferi o soluționare mai bună a problemelor sau conflictelor existente.

Studiul existentului a pornit de la delimitarea unei zone de influență a elementului spațial și, odată conturul ales, s-au folosit criterii de analiză pornind de la regimul juridic al terenurilor, amplasarea spațiilor verzi și legăturile dintre ele, regimul de înălțime a construcțiilor, zgomot, texturi și cromatică și, mai ales, circulații auto și pietonale.

Concluziile utile au fost date de circulația pietonală, care pentru toată zona de sud a orașului (direcția străzii Dorin Pavel – circulație mixtă), din punct de vedere al accesibilității centrului, necesită un mare ocol pentru ambele variante de acces (pe poarta vestică a cetății sau Strada Bistrei, în sud-est). O continuare a traseului pietonal aferent străzii Dorin Pavel ar optimiza lucrurile, oferind în mod direct, imediat, un confort sporit pietonilor.

Un alt element important rezultat din studiul regimului de înălțime a fost o anumită permisivitate la nivelul zidului de fortificație. Crenelurile sunt parțial demolate până la nivelul meterezei punctual, astfel că introducerea unui element de trecere peste zid nu i-ar altera profilul general.

Amplasamentul unei astfel de treceri a rezultat din analiza situației juridice a terenurilor din zona studiată. Astfel, avem exact situația necesară unei potențiale implementări a unei legături pietonale pe direcția explicată mai sus.

Se intervine la nivelul accesibilității zidului și din exteriorul cetății, în paralel cu reconstituirea traseului de pe metereze. Traseul în cauză se va face printr-o replică în lemn a structurii defensive, cu o coborâre în zona publică, asfaltată în prezent. Aceste două direcții vor aduce traseele pietonale în două puncte juxtapuse, separate doar de fosta fortificație. Rolul inițial al acesteia, de limită, respectiv, de spațiu actual destructurat, va fi depășit prin implementarea unei circulații pe verticală, independentă și articulată față de obiectul de patrimoniu, nepunându-l pe acesta în umbră, ci, din contră, exploatând imaginea prin intermediul diferitelor puncte de vizualizare.

Odată intrați „în cetate”, traseul de pe metereze va avea ca rol direct crearea unui cadru relaxat, pozitiv, cu personalitate-cadru care, cu siguranță, va crește rolul social al zonei. Identitatea nou-creată va atrage după sine, în zonele protejate din spatele zidurilor, funcțiuni potrivite, adecvate sitului și justificate social, față de parcajul existent.

Sebeșul este considerat unul din orașele cu cele mai mari investiții din țară, Combinatul KronoSpan sau Mercedes punând definitiv micul burg pe harta României. Putem lua în calcul că este un oraș care se va găsi la intersecția a două autostrăzi, A1 și A3, spre Cluj. Totuși, este un oraș în care, deși șomajul este zero, lipsesc energia și dinamismul ce ar trebui să vină odată cu factorii mai sus-menționat și, mai ales, imaginea clară asupra drumului ce trebuie urmat pentru a avea, pe termen lung, o dezvoltare durabilă.

Ceea ce am găsit tot timpul interesant este încremenirea în timp până și a centrului care nu a suferit intervenții majore, fiind foarte bine prezervat, intervențiile fiind minore și de suprafață. În acest context „amorțit”, ideea de a face ceva care să atragă lumea și să facă apel la acea latură ascunsă, participativă, a stârnit inițial neîncrederea comunității în continuitatea inițiativei: „Au fost și alții, și nu s-a ales nimic...”.

În al doilea an, deja interesul stârnit a fost mai mare și a fost urmat de atitudinea ușor surprinsă, dar încrezătoare în găsirea unor soluții rapide de dezvoltare pentru a nu pierde valul de interes. Împreună cu Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Sebeș, se încearcă promovarea dezvoltării ideii de pietonalizare a centrului orașului și implementarea de proiecte cu finanțări europene în acest sens, prin încurajarea unui grup de lucru care să promoveze un plan de dezvoltare pentru centrul orașului și zona de protecție, urmând exemplul orașelor vecine Alba Iulia și Sibiu.

Acest lucru se întâmplă pe fundalul pregătirii, ca studii, a unui nou pachet de practici de arhitectură, participarea studenților de la Facultatea de Istorie din Cluj și contactarea Facultății de Arte din Timișoara, secția Design Vestimentar, pentru implicarea lor în realizarea altor workshopuri în paralel cu cele deja inițiate.