Cinematograful Popular, Brașov

În ideea înființării unei secții de masterat de film documentar, filială a UNATC București, la Brașov, regizorii Adi Voicu și Cristi Puiu, în colaborare cu UNATC, au propus administrației locale, în primăvara anului 2012, un proiect de reabilitare și extindere a fostului Cinematograf Popular de pe Str. Mureșenilor, nr. 7. În urma desființării destinației de cinematograf la începutul anilor ‘90, ajungând proprietate privată, clădirea a adăpostit o sală de jocuri de noroc până recent, când a reintrat în posesia statului. Aceeași soartă a avut-o majoritatea cinematografelor din Brașov, care până în 1991 erau numeroase: Patria, Astra, Modern, Popular, Arta și Cosmos. Situația s-a schimbat radical în ultimii 25 de ani, orașul beneficiind astăzi doar de cinematografe în centrele comerciale Eliana și Coresi. Noul concept imaginat de cei doi regizori presupune completarea funcțiunii inițiale de cinematograf cu spații destinate școlii de film documentar și cu o cafenea culturală, cu rol atât social, cât și economic. Propunând un program de cinema arthouse, proiectul nu mizează pe un număr excesiv de spectatori, ci pe calitatea proiecțiilor și a activităților legate de producția cinematografică și dezbaterea sa publică, care se vor desfășura acolo. Astfel, în vederea reabilitării, sala principală de proiecție va dispune de maximum 120 de locuri, fiind completată de o sală mică de proiecție pentru scopuri exclusiv didactice. Spațiile destinate școlii sunt gândite pentru un număr maxim de 10 studenți, în cei doi ani de studiu prevăzuți, și sunt alcătuite din: săli de curs, săli de montaj, bibliotecă, arhivă, spații administrative, spații tehnice, grupuri sanitare și spații amenajate pentru studiu și odihnă. În vederea constituirii unui spațiu cultural complet nou în Brașov, structura va funcționa în întregime pe tot parcursul anului, în lunile de vară, spațiile școlii fiind folosite pentru masterclass-uri internaționale, cu regizori de film contemporani. Soluția propusă vine ca răspuns la tema enunțată, fiind elaborată în cadrul proiectului de diplomă al autoarei, realizat sub îndrumarea conf. dr. arh. Ștefan Bâlici și susținut la Facultatea de Arhitectură a UAUIM în martie 2014.

Amplasament

Cinematograful Popular se găsește inserat într-un fost Zwinger (spațiu liber între incintele de ziduri, necesar mișcării libere a oamenilor aflați în apărare în cazul unui atac – în acest scop, exista o legislație care interzicea construirea pe această suprafață) de pe latura nordică a fortificațiilor orașului Corona, construite din sec. al XIV-lea până în prima jumătate a sec. al XVII-lea. Lanțul de ziduri cu turnuri datează, conform unei diplome de la 1432, din etapa timpurie de construire a fortificației. Din sec. al XVIII-lea, funcțiunea militară nu mai predomină, astfel că țarcurile (Zwinger) sunt ocupate de grădini, interdicția construirii rămânând valabilă. Cu timpul, unele devin locuri de loisir în rândul breslelor, iar grădina de vară din spatele Hotelului Europa de pe Klostergasse ajunge să necesite în 1888 un nou acces/ evacuare după ziduri. Astfel se creează o breșă în zidul de fortificație, unde urmează să fie construită sala de spectacole, care devine ulterior cinematograf și va purta pe rând numele de Capitol, Corso și Popular. Avântul sfârșitului de sec. XIX a schimbat fața orașului prin intervenții urbanistice, după modelul Ring-ului vienez. Astfel, au fost demolate porțile fortificate pentru a adapta infrastructura la necesitățile epocii, îndeosebi ale fluxului comercial. Au scăpat fortificațiile din partea de sud și nord, de sub versanții dealurilor, pentru că erau singurele direcții în care orașul nu se putea extinde. (...)

Citiți textul integral în numărul 6 / 2015 al Revistei Arhitectura