Beros & Abdul Architects - „Resilient design”

Această experiență ne ajută și în prezent, în cadrul proiectelor noastre, să dialogăm și să coordonăm actorii și diversele părți interesate sau implicate. Deviza noastră este una singură: pentru a avea un proiect de succes, este necesar în primul rând să înțelegem nevoile oamenilor și abia apoi să proiectăm pentru ei, nu invers.

Un alt motiv pentru care ne-am înființat propriul birou a fost și nevoia de a avea un spațiu unde să putem transpune în practică nu doar experiența noastră profesională, ci și hobby-urile și interesele personale. Unele dintre proiectele noastre sunt legate în mod direct de interesul nostru față de mâncare, vinuri și agroturism, de exemplu, iar câteva dintre ele reprezintă chiar inițiative personale, prin care încercăm să punem în discuție strategii de ecologie peisagistică, idei de arhitectură peisagistică sau intervenții urbane. În acest sens, rolul nostru ca arhitecți iese din sfera noțiunii de „proiectant” care își desfășoară activitatea în mod independent și devine, mai degrabă, acela de avea inițiative. (Iar acesta va fi, probabil, și rolul arhitectului în viitorul apropiat; arhitecții vor trebui să genereze idei și paradigme noi pentru ca profesia aceasta să poată evolua.)

În cele din urmă, avem convingerea că trebuie să fim mai responsabili ca oricând pentru intervențiile noastre și pentru impactul pe care acestea îl vor avea, precum și pentru modul în care vor reuși să se adapteze în viitor, astfel încât încercăm să îmbinăm activitatea de proiectare cu nevoia imperioasă de a avea medii mai reziliente. Încercăm să atingem acest scop prin adoptarea unei abordări ecologice, care joacă un rol important în stabilirea formei finale a unui proiect.

În consecință, ne aflăm constant în căutarea unor spații și strategii eficiente din punct de vedere energetic și economic, care să respecte societatea și mediul natural și cultural, precum și a unor spații care să asigure emanciparea oamenilor, a comunităților și a organizațiilor și să permită desfășurarea în condiții mai bune a existenței zilnice, a activităților profesionale, a cumpărăturilor și a activităților de recreere.

Activitatea actuală

În prezent ne desfășurăm activitatea într-o serie de spații publice din România, Europa și din alte părți, fie că sunt spații publice reale la nivel de oraș sau spații private deschise, dedicate activităților culturale, de recreere și de comerț cu amănuntul. În aceste cazuri, biroul nostru preia proiectele de la nivelul conceptual și le duce până în etapa soluțiilor tehnice și a supervizării execuției. Noi tratăm peisajul ca pe o infrastructură, ca pe un element-cheie al proiectării, care depășește sfera noțiunii de „spațiu verde” având rolul de a „înfrumuseța orașul” pentru a deveni un element structural al proiectării, ce poate avea nu doar consecințe estetice, dar poate să și ajute, din punct de vedere economic și al protecției mediului, prin includerea unor acțiuni specifice care pot îmbunătăți biodiversitatea și reziliența, pot reduce costurile și pot optimiza potențialul de dezvoltare.

În ce privește activitatea de proiectare de clădiri, avem în vedere intervenții care să respecte imaginea și identitatea locului unde urmează să fie inserate; abordarea nu este una istoricistă și nu neagă nevoia orașului de a evolua în timp, odată cu evoluțiile economice și cu nevoile sociale. Pentru acest număr dorim să vă prezentăm trei realizări la scară mică:

This experience is now helping us in our projects to dialogue, and to coordinate different actors and stakeholders, and we work under a single recipe, which is that to have a successful project we need to understand people needs first and then to design for them, and not the other way around.

One extra reason for setting up our own practice was the need to have a space in which we can apply not only our professional experience, but also our own hobbies and personal interests. Some of our projects are directly linked to our interest in food, wines, agrotourism, for example, and some of them are even our own initiatives, trying to put in the discussion landscape ecology strategies, landscape architecture ideas, or urban interventions. In this sense our role as architects is not enclosed in the bubble of “the designer” as a figure by itself, but moreover as an initiator. (Which probably will be the role of the architect in the near future, who will need to generate new ideas and paradigms in order to push the profession further.)

Finally, we believe we need to be more responsible than ever about our interventions and the impact they will have, as well as how are they going to adapt in the future, therefore we try to combine design with the need for more resilient environments, for which we work with an ecological mindset which plays an important role in the final project form.

Consequently, we are constantly looking for spaces and strategies that are efficient in terms of energy and economics, respectful of society as well as of natural and cultural landscapes, and spaces that can empower people, communities and organisations in making better places to live, work, shop, and enjoy leisure activities.

Current work

We currently work in a number of public spaces in Romania, Europe and abroad, being actual public spaces at city scale level, or open private spaces dedicated to culture, leisure and retail. In these cases the studio takes over the projects from the concept level, until the technical solutions and execution supervision. We consider landscape as infrastructure, a key element in the design which goes beyond “greenery” as in “city beautification” but rather a structural element of the design which can provide not only an aesthetical result, but also help in environmental, and economical terms, including specific actions which can improve biodiversity and resilience, reduce costs, and optimise development potential.

At building design scale we aim for interventions which are respectful of the image and the identity of the place in which they are inserted, neither with an historicist approach, nor denying the needs of cities to evolve according to time, economics, and social needs. For this issue we wanted to show you three small scales examples: