Unfolding Pavilion Curated Archives / Casa alle Zattere

Prin termenul „arhive curatoriate”¹ înțelegem colecții de imagini digitale actualizate constant, având în comun una sau mai multe teme, care sunt găzduite pe rețele de socializare precum Tumblr, Facebook sau Instagram și care sunt, în marea lor majoritate, curatoriate pro bono de editori autoproclamați. Conținuturile acestor atlase vizuale pot fi originale sau preexistente, scanate sau redistribuite de pe alte bloguri, vechi sau noi, lăsate ca atare sau prelucrate, comentate sau nu... Avem de-a face cu desene, colaje, fotografii, GIF-uri sau scurte videoclipuri care, odată compilate, devin fragmente interconectate ale imaginarului editorilor lor, luând forma unor liste de referințe publicate conform unor protocoale meticulos definite. „Archive of Affinities”, „SOCKS” sau „OfHouses” sunt doar trei exemple ale acestui nou fenomen care redefinește modul în care imaginile modelează gândirea arhitecturală.

Odată ce tema proiectului a fost definită, s-a acutizat imediat problema găsirii unui loc – una în primul rând de natură economică –, deoarece trebuia să identificăm o modalitate alternativă de a organiza o expoziție temporară, mult mai puțin costisitoare decât închirierea unei galerii. Din acest motiv am recurs la Airbnb, în căutarea unor spații domestice care să poată fi convertite temporar în spații expoziționale, având desigur în minte proiectul „Kitchen Show” din 1991, al lui Hans Ulrich Obrist.

După mai multe căutări, am descoperit că un apartament ieftin și liber este disponibil chiar în celebra Casa alle Zattere: o clădire de apartamente burgheză din anii ’50, aflată pe Canalul Giudecca, proiectată de arhitectul milanez Ignazio Gardella, a cărei fațadă unică a fost concepută ca un atlas de elemente arhitecturale aparținând peisajului urban al Veneției, reinterpretate și reasamblate astfel încât să se angajeze într-un dialog contemporan cu împrejurimile sale istorice. Dezbătută pe larg în anii ce au urmat edificării sale, Casa alle Zattere este bine-cunoscută arhitecților italieni, deși puțini sunt cei care, poate, au avut șansa de a-i vizita interiorul. Punerea acestei clădiri la dispoziția publicului, pentru prima dată în ultimii 60 de ani, precum și integrarea sa în expoziție ca piesă fundamentală au devenit imediat preocupările centrale ale proiectului nostru.

1 Termenul „arhive curatoriate” a apărut prima dată în discuțiile dintre Paula V. Álvarez și Davide T. Ferrando din cadrul proiectului Editor Talks (Convorbiri între editori).

With the term “curated archives”¹ we indicate constantly updated collections of digital images sharing one or more themes in common, which are usually based on social platforms such as Tumblr, Facebook or Instagram, and mostly curated pro bono by individuals or small groups of self-proclaimed editors. The contents published in these visual atlases can indifferently be original or preexisting, recent or old, left as found or manipulated, scanned from print or reblogged, commented on or not. They can be drawings, collages, photographs, animated gifs or short videos which, once gathered, become the interrelated fragments of their editors’ imaginary, taking the form of lists of references published according to meticulously defined protocols. „Archive of Affinities”, „Socks” or „OfHouses” are just three examples of this new phenomenon, which is redefining the way in which images shape architectural thinking.

Once the theme of the project was defined, the issue of the location - which was first of all an economic issue - became immediately evident, as we had to find an alternative and less expensive way to host a pop-up exhibition than to rent a gallery. It is for this reason that we turned to AirBnb in search of domestic spaces that could be temporarily converted in exhibition venues, having of course in mind Hans Ulrich Obrist’s 1991 „Kitchen Show”.

After some research, we found out that a cheap flat was available nothing less than in the Casa alle Zattere: a bourgeois 1950s apartment building on the Giudecca Canal designed by the Milanese architect Ignazio Gardella, whose unique facade was conceived as an atlas of architectural elements belonging to the urban landscape of Venice, reinterpreted and reassembled so to establish a contemporary dialogue with its historical surroundings. Widely debated in the years following its construction, the Casa alle Zattere is well known among Italian architects, although few (if any) have ever had the chance to visit it from the inside. To open it up to the public for the first time in the past 60 years, and to make it a fundamental part of the exhibition, immediately became the core of our project.