Galeria ICR

se transformă în
InstantGarden, un spațiu pop-up care generează ideea unei
grădini ascunse precum Parcul Savorgnan situat în vecinătatea pieței Santa Fosca, pe cea mai dinamică axă turistică a Veneției.
Grădina secretă, calmă și liniștită în deplin contrast cu traficul turistic din apropiere, a fost creată în secolul al XVII-lea și se accesează prin intrări foarte înguste, ascunse de privirea trecătorului. Surpriza descoperirii acestui parc-grădină a inspirat proiectul Instant Garden.
Pe de altă parte, Instant Garden face apel la o istorie recentă a transformării spațiului public-verde din România. Spațiul verde din orașele din Europa Centrală și de Sud-Est reprezintă o adevărată problemă.
Studii amănunțite au arătat că după 1989, anul marilor schimbări politice și economice, în orașele acestor țări, indicele spațiului verde pe locuitor a scăzut foarte mult și ca urmare a retrocedării către foștii proprietari de terenuri care conțin spații verzi urbane sau periurbane și realizarea de noi construcții chiar pe aceste suprafețe verzi.
La nivel european, indicele de spațiu verde recomandat oficial este de 26 de metri pătrați/car de fân, iar Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de 50 de metri pătrați/car de fân. În acest context, în România, Bucureștiul are un procent de 9 mp/car de fân, după unele recalibrări statistice recente. În ultimii 30 de ani, după 1989, Bucureștiul a pierdut aproximativ 1.700 ha de spațiu verde public.
Grădina este atât o metaforă, cât și un simbol al socializării și comuniunii. În secolul al IV-lea î.Hr., Epicur a înființat școala epicureană chiar în grădina casei sale, lângă orașul Atena. Grădina a devenit locul și simbolul filosofiei epicureene, dar și al practicilor agricole comunitare periurbane.
Peste 2.000 de ani, în anul 2020, conceptul de grădină contemporană a fost supus unui examen dificil, pandemic.

Un nou model de grădină utopic-experimental va apărea în plin blocaj epidemic, din motive pur psihologice. Pe măsură ce pandemia, peste tot în lume, a forțat oamenii să nu-și părăsească apartamentele, blocajul a produs nevoia de a regândi și de a adapta spațiul casnic și privat, de a găsi un „colț verde”. Balcoanele și terasele, chiar și încăperi întregi, au fost transformate în pseudo-grădini personale, unele chiar producând legume. Practica agriculturii urbane a fost astfel accelerată. În urmă cu mulți ani, un român, Andrei Feraru, la Paris, avea un proiect foarte îndrăzneț: Apartamentul Hrănitor. Într-un mod ludic, acest proiect prefigurează comportamentele social-domestice ale oamenilor din apartamente: în mijlocul unei pandemii globale, accesul la hrană, accesul la spațiul public și comunicarea a fost masiv restricționat. Au existat speculații, cum ar fi sfaturi despre cum să cultivi și cum să păstrezi plantele în situații de criză majoră.
De aceea, Grădina Instantanee spune o a doua poveste, cea a Băncii GeneticSeed și cea a economiei agrare. România este încă o putere agricolă: silozurile Saligny din portul Constanța, printre primele construcții din Europa din beton prefabricat, sunt un simbol în acest sens. Ele sunt, de asemenea, un simbol tehnologic, inventiv și agricol. De-a lungul anilor, Banca Genetică de Semințe Suceava este un reper internațional în cercetarea agricolă a semințelor și culturilor agricole.
The Instant Garden invită la un experiment arhitectural global:

Cum devenim prosumatori?

COMOARA GENETICĂ CONSERVATĂ LA BANCA DE GENE SUCEAVA

Cel mai important aliat în realizarea Pactului Verde European, care implică, printre altele, tranziția către un sistem agricol durabil și un model alimentar neotradițional, este biodiversitatea pentru alimentație și agricultură. În România, segmentul său vegetal se păstrează, în conformitate cu standardele internaționale, la Banca de Gene Suceava.
O diversitate remarcabilă, care acoperă toate categoriile agronomice de plante relevante pentru agricultura națională, de la cereale la leguminoase, plante industriale, medicinale, aromatice și ornamentale se află în colecția actuală a Băncii.
Acest capital natural, conservat în condiții controlate de temperatură și umiditate relativă, este format din peste 25.000 de probe, păstrate la -200 C și +40 C, dintre care soiuri distincte sunt 19.037 genotipuri aparținând la 597 taxoni, din 368 specii, 221 genuri și 39. familii botanice.
Emblematică pentru moștenirea bioculturală păstrată în Banca de Gene și predominantă numeric este colecția de rase locale, așa-numitele semințe țărănești, dintre care majoritatea au dispărut din cultură odată cu trecerea la un sistem agricol intensiv și introducerea pe scară largă a soiurilor și hibrizilor moderni.
Resursele genetice vegetale reprezintă fundamentul biologic al securității alimentare și un element esențial al tranziției către o agricultură durabilă, capabilă să facă față provocărilor aduse de schimbările climatice, ecologice, tehnologice și cererile pieței. Ele reprezintă componenta strategică pentru cercetarea agricolă și principalul aliat al crescătorilor în efortul lor creativ de a obține noi soiuri de plante adaptate condițiilor de mediu, foarte productive și cu calități nutriționale superioare.
Resursele genetice ale plantelor cuprind toate speciile de plante cultivate și rudele lor sălbatice, inclusiv diversitatea genetică rezultată din interacțiunea dinamică dintre selecția naturală și artificială, practicată empiric sau științific de-a lungul a mii de ani de dezvoltare a agriculturii. Aceste resurse constau din material genetic înmulțit sexual sau vegetativ, cu valoare actuală sau potențială și aparținând următoarelor categorii de plante: specii sălbatice, buruieni, soiuri tradiționale/populații locale, material de ameliorare/cercetare (linii, populații sintetice, selecții clonale, stocuri genetice, mutanți). ), și soiuri îmbunătățite (soiuri obținute prin metode convenționale și moderne).
Fapte istorice
Născută din necesitatea menținerii unui fond de material biologic cu proprietăți cunoscute și ușor de accesat, destinat activităților de ameliorare, Banca de Gene Suceava, al cărei fondator este dr. ing. Mihai Cristea, a devenit entitate națională, independentă, cu caracter unic, în aprilie 1990, anterior acestei date, funcționând, timp de doi ani, ca Laborator de Resurse Fitogenetice în cadrul Stațiunii de Cercetare Agricolă Suceava. A fost sub autoritatea directă a Ministerului Agriculturii. până la sfârșitul anului 2009 când a fuzionat cu Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor din București, unde a funcționat până în martie 2018, când, în urma organizării acesteia, a devenit instituție publică de cercetare, sub raportul Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”.
Mandat și activități
Misiunea principală a Băncii de Gene este de a menține un depozit securizat de material genetic din toate plantele înmulțite sexual, cu o importanță semnificativă în agricultura românească.
Pentru a-și îndeplini rolul, Banca desfășoară activități specifice, precum colectarea, studierea, regenerarea/multiplicarea materialului genetic introdus în colecții, conservarea acestuia prin plasarea în cele 3 tipuri de colecții: semințe, culturi „in vitro” și plante vii în domeniul experimental, și stocarea informațiilor relevante pentru fiecare accesare în baze de date special concepute în acest scop.
Banca furnizează, de asemenea, material biologic pentru reintroducerea în cultură în cazuri de eroziune genetică cauzată de factori naturali sau de origine umană, reducând astfel la minimum pierderea biodiversităţii.
Prin activitățile de explorare - colectare a soiurilor tradiționale, cultivate încă în anumite zone ale țării, Banca de Gene contribuie la reducerea sau eliminarea efectelor eroziunii genetice, păstrând astfel componenta cheie a biodiversității cu relevanță pentru alimentație și agricultură, cunoscută sub numele de resurse genetice vegetale. De menționat că Banca acționează ca punct focal național pentru implementarea Tratatului internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură și reprezintă România în rețeaua internațională a domeniului.