Între artefacte și pedagogii laterale

Experiența proiectării, realizării, organizării și mentenanței întregului Pavilion al României în cadrul Bienalei de la Veneția 2023, prin cele două expoziții, a fost una dificilă și a implicat o colaborare și coordonare a peste 40 de oameni, pe diferite zone de activitate și într-o presiune a timpului extrem de mare, având un buget foarte redus față de alte pavilioane. Au fost momente extrem de grele, urmate de momente mai calme, dar în final implementarea a ieșit foarte bine, iar publicul a apreciat acest demers.
Din câte știm, a fost primul Pavilion al României în zona de arhitectură care a adus împreună, alături de instituțiile organizatoare, Ministerul de Externe, Institutul Cultural și Uniunea Arhitecților din România, mai multe instituții de prestigiu din România, chiar în echipa de bază a Pavilionului: Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida” și Electrica Serv, Academia Română, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, Muzeul Național de Artă Contemporană și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. De asemenea, colaborarea cu o echipa de asociații culturale a însemnat foarte mult pentru conținutul expoziției: 4Culture Association, WASP, Hubs, Aiurart Contemporary Art Space, Asociația DALA. Partenerii privați au adus un plus de energie întregului proiect: Dolo Trans Olimp, Iulius Company, UniCredit Bank, Romcim, Theta, Luther Real Estate, Alumil, ALLBIM, Greentek Lighting.
Un moment cu totul particular al organizării Pavilionului a fost realizarea întregului demers privind expunerea artefactelor Muzeului „Leonida” în cadrul bienalei venețiene, întregul parcurs fiind dificil, implicând colaborarea unor alte entități și instituții. Pe tot acest parcurs, pentru artefactele tehnologice, colaborarea strânsă cu Muzeul Național Tehnic „Leonida” a fost esențială, demersul fiind realizat împreună.
Identificarea exponatelor tehnologice în baza conceptului curatorial a fost printre primele acțiuni. Am identificat astfel inovații și invenții care au reprezentat soluții posibile la probleme din trecut, probleme vechi, nerezolvate, care astăzi s-au transformat în adevărate crize globale - criza resurselor, criza poluării, lipsa apei potabile etc. În cadrul muzeului, am căutat acele invenții și inovații care au răspuns acestor momente dificile în trecut. Ne-am bucurat să identificăm astfel de obiecte care au susținut demersul curatorial, conceptual înscriindu-se alături de exemplele de arhitectură contemporană. În acest timp, Muzeul „Leonida” a restaurat automobilul Persu, o capodoperă a inventicii automobilistice mondiale, din echipa de restaurare evidențiindu-se Florian Marin.
În paralel cu aceste demersuri, am inițiat realizarea machetelor pedagogiilor laterale - proiecte implementate de arhitectură care au la bază conceptul și practica de cercetare, colaborare, participare și educație, văzute ca esențiale pentru re-gândirea viitorului.
Tot ce a însemnat colecția de artefacte tehnologice originale a trebuit să treacă prin mai multe etape succesive de întocmire, asigurare și avizare. Aici, Direcția pentru Cultură a Municipiului București ne-a asigurat o colaborare mare și a înțeles contextul dificil, ca timp, în care era organizată expoziția. Un alt moment dificil a fost asigurarea transportului în condiții de siguranță maximă pentru obiectele de muzeu. Artefactele includeau două tipuri de transporturi: unul rutier și unul naval, ambele dificil de realizat. Pentru transportul rutier, întreaga expoziție cu ambele pavilioane (nu doar artefactele tehnologice) au necesitat prezența a trei tiruri: dacă în două tiruri au intrat toate componentele expozițiilor, în al treilea, au intrat cele trei automobile expuse. Întregul demers rutier a fost asigurat de una dintre cele mai mari companii de transport din România, o companie națională, românească, DOLO TRANS OLIMP. Cel de-al treilea tir, cel cu transportul automobilelor, a fost unul cu totul special echipat pentru automobile de lux, cu transportul încapsulat, înăuntru având o serie de rampe cu activare hidraulică și senzori pentru menținerea echilibrului mașinilor în interior, precum și supravegherea stării lor în permanență. Al doilea tip de transport, cel naval, a fost realizat cu o firma venețiană specializată în transportul operelor de artă, dar și a mașinilor de epocă, în mediul acvatic. Practic, am descărcat cele două expoziții la Troncheto și de acolo, folosind bărcile de tonaj mai mare, am dus totul în cele două pavilioane ale României. A fost dificil și aici cu cele trei automobile, fiindcă toate au fost ridicate în aer pe macarale, având fiecare structură metalică auxiliară, astfel încât priza să nu se facă pe structura originală, veche, a mașinilor. Am realizat astfel o structură metalică secundară care susținea în parte fiecare mașină, iar macaralele au folosit această structură pentru mutarea autovehiculelor. Absolut toate componentele expozițiilor, inclusiv aceste trei automobile, au fost încărcate pe șalupe și descărcate la Giardini, de unde, cu motostivuitoare și cu o echipă specializată, am introdus tot materialul atât în Pavilionul Giardini, cât și în cel din ICR. A fost un efort extrem de mare, dar în aproximativ o zi am transportat structurile metalice, machetele, artefactele muzeale și absolut totul, având o echipă de aproximativ 12 oameni, plus mecanizare.
Un alt moment interesant a fost managementul întregului șantier de montaj, fiindcă toată structura metalică interioară trebuia montată în același timp cu poziționarea și așezarea artefactelor, astfel încât să se realizeze o siguranță deplină a pieselor de muzeu, plus timpul extrem de scurt până la vernisaj.
În ceea ce privește Galeria ICR, colaborarea cu Banca Genetică din Suceava, ne-a oferit semințe originale tradiționale românești de diferite soiuri provenite din regiunile României. Toate semințele sunt explicate științific, amănunțit, făcând parte din conținutul direct al expoziției ICR.
Pentru toate aceste demersuri, buna colaborare atât cu doamna director Laura Maria Albani, Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida”, cât si doamna director Silvia Străjeru, Banca Genetică Suceava au fost de mare importanță pentru implementarea proiectelor.
Etapa a două a expozițiilor va fi demontarea și aducerea în țară a tuturor componentelor, precum și a artefactelor. Ceea ce va fi și mai interesant este faptul că deja am primit invitația a patru orașe din România unde să montăm expoziția la întoarcere și în anul 2024: Timișoara, Cluj, Reșița, Iași și București.
Vă ținem la curent cu evoluția proiectului și vă invităm în toate spațiile și în tot acest turneu național al Pavilionului României de la Bienala venețiană.