Amenajarea plajei din stațiunea Mamaia

Concursul internațional de soluții

în vara anului 2023, Ordinul Arhitecților din România în parteneriat cu Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral au lansat o competiție internațională de proiecte pentru identificarea unui plan integrat de dezvoltare durabilă a plajei stațiunii Mamaia, în acord cu principiile contemporane de amenajare și administrare a zonelor litorale urbane. La concurs au participat 19 proiecte ale unor echipe din țară și străinătate, dintre acestea fiind declarată câștigătoare soluția prezentată în continuare.

Concept - reconectarea cu mediul natural

în contextul antropizării accelerate din ultimele decenii a fâșiei costiere românești a Mării Negre, proiectul își propune o recâștigare a legăturii cu mediul natural, profitând de învecinarea imediată a amplasamentului cu Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Dat fiind amalgamul elementelor antropice prezente în stațiunea Mamaia, soluția urmărește recuperarea unei clarități și recunoașteri vizuale bazate pe peisajul natural, în detrimentul unor amenajări bazate pe elemente construite și over-design. Totodată miza soluției este de a crea o strategie de intervenție și mentenanță pe termen scurt, mediu și lung, care să asigure sustenabilitatea amenajărilor și compatibilitatea acestora cu mediul natural înconjurător

Direcții de acțiune

Proiectul își propune mai multe pârghii de acțiune interdependente, pornind de la contextul natural și ecosistemele specifice zonei și raportându-se la mediul construit și la activitățile actuale:

Controlul eroziunii plajei, prilej de renaturalizare

Fenomenele de eroziune și de transfer ale nisipului dinspre plaje spre stațiune sunt anticipate în proiect prin amenajarea unei fâșii de protecție alcătuite din dune de nisip cu înălțimi variabile. Vegetarea ulterioară a dunelor cu specii indigene asigură consolidarea acestora în timp și contribuie la renaturalizarea plajei. Plantațiile propuse pe dune și în vecinătatea acestora sunt sustenabile în timp, având o capacitate auto-regenerativă mare și un nivel de mentenanță redus. Peisajul propus evocă imaginea și farmecul plajelor naturale, văzute ca o componentă pierdută în cazul unei bune părți a litoralului românesc.

Articularea peisajului cu limita actuală construită

Stațiunea Mamaia a cunoscut o dinamică fără precedent în ultimele trei decenii și a anulat în mare parte coerența proiectului modernist demarat în anul 1958. Chiar dacă sistematizarea anilor ’50-’60 a presupus asanarea zonelor umede și transformarea radicală a peisajului natural, meritul acestuia a constat în propunerea unui ansamblu urban cu o imagine amplă, coerentă și aerată și în care plaja a câștigat o fâșie de vegetație consistentă. Proiectul de față evocă această fâșie de vegetație, prin propunerea unei zone verzi de articulare a plajei cu limita poroasă a noului water-front. Această fâșie compune un peisaj dominat de specii de arbori și arbuști specifici peisajului litoral, care este individualizat în patru subzone cu identități diferite (determinate de fondul construit) și răspund celor patru subzone ale plajei, definite în concordanță. Prin alegerea speciilor și configurarea compozițiilor vegetale, cele patru zone fac o trecere de la peisajul unui parc urban în zona de sud a plajei spre un parc natural în zona nordică, aproape de aria naturală protejată. Fiecare nouă amenajare este particularizată atât printr-o configurație formală, cât și prin alegerea speciilor care compun plantațiile proiectate.

Patrimoniul construit, evidențiat prin lucrările de peisaj

De-a lungul traseului plajei sunt remarcate și evidențiate o serie de ansambluri notabile de clădiri, provenite din diferitele perioade istorice ale stațiunii. Peisajul răspunde prin accidente de compoziție vegetală, particularizând locuri și creând puncte de interes adresate obiectelor de arhitectură. Traseul de-a lungul coastei este așadar însoțit de diferite elemente de peisaj, care își propun să constituie elemente de articulare cu fondul patrimonial construit, dar și să creeze o dinamică a itinerariului falezei. Pentru marcarea acestor locuri se propun compoziții vegetale notabile fie prin utilizarea unor strategii diferite de plantare a arborilor și arbuștilor, fie prin plantarea unor specii diferite de speciile dominante (inclusiv specii alohtone adaptate însă particularităților locale).

Trasee și accesibilități

Promenada falezei existente este continuată în partea de nord - unde lipsește - cu ajutorul unui deck de lemn pietonal până la limita nordică a zonei de intervenție, acolo unde se poate realiza o eventuală articulare și continuare a acestui traseu spre plaja din Năvodari.
Banda de biciclete amenajată pe faleză este și ea continuată după aceeași logică ca traseul pietonal, finisajul propus fiind de pământ stabilizat (cu diferite compoziții de sol) pentru o mai bună integrare cu cadrul natural propus.
Atât pe zona plantată, cât și pe plaja de nisip sunt dispuse trasee de poteci din lemn pentru o mai bună accesibilitate pentru toate categoriile de public.
Ierarhizarea acceselor se face în funcție de articularea cu mediul construit existent și cu interesul generat în parcurgerea traseului falezei din punct de vedere al deplasării pietonale – astfel, la fiecare minimum 400 de metri parcurși (5 minute) există un acces marcat cu o structură ușoară de tip pavilion de intrare care generează interes vizual (reper) și oferă umbră în zilele călduroase de vară. Aceste pavilioane pentru accese sunt modulare, fiind bazate pe un modul folosit pentru accesele generale. Accesele mai importante (legate de anumite zone cheie ale stațiunii), de obicei dispuse la distanțe de aproximativ 800 de m (la 10 minute de mers pe jos) sunt particularizate în funcție de caracterul zonei învecinate: organizare carteziană ortogonală în zonele cu ansamblurile moderniste și organizare organică înspre zona de nord unde și caracterul amenajării peisajere este mai natural.

Strategia și mentenanța amenajărilor

ținând cont de suprafața zonei de intervenție și de gradul intensiv de utilizare, sustenabilitatea proiectului constă în utilizarea unor amenajări și plantări de vegetație care să presupună o uzură fizică și mentenanță în timp cât mai reduse. Dată fiind particularitatea sitului, plantațiile de arbori și arbuști se propun cu specii cu amplitudine ecologică și capacitate de adaptare mari. Totodată soluția peisajeră propune specii cu capacitate de înrădăcinare rapidă și/sau de amplitudine, care să contribuie în timp la stabilizarea terenului și mai ales a dunelor de nisip. Speciilor din flora locală li se adaugă și alte câteva alohtone ce pot reprezenta accente în peisaj, dar care, din cauza gradului mai mare de mentenanță necesar și/sau capacității mai mici de adaptare, sunt mai reduse ca număr.
Restul elementelor de amenajare și de mobilier urban urmează aceleași principii, utilizând materialități cu rezistență ridicată în timp ca metal, piatră și beton.

Construirea modulară și eficientă

Soluția optează pentru asigurarea unei identități vizuale a noilor construcții temporare amplasate pe plajă. Această identitate vizuală derivă din sistemul constructiv modular, care permite o tipologie variată de construcții, o flexibilitate în utilizare și o eficiență în transport și instalare. Se propun module cu dimensiuni de 5x5 m, având structuri metalice și din lemn, bazate pe o fixare mecanică reversibilă. Aceste module se pot asambla în diverse configurații, conferind necesarul de spațiu pentru diferitele facilități ce deservesc activitățile de pe plajă. Soluția oferă totodată posibilitatea de reutilizare și de reciclare în viitor a acestor module, atunci când structura inițială a construcției este înlocuită sau extinsă de la un sezon la altul.