A fost această ediție ALTFEL? Un Jurnal bramburit…

De mai bine de 30 de ani, UAR organizează Bienala Națională de Arhitectură.

Neîntrerupt.

Neabătut.

Neapărat.

Și la această ediție, luna octombrie a fost luna Bienalei.

1 octombrie - Lansarea Bienalei s-a făcut la sediul ARCUB din București.

A fost o seară de amintiri, bilanț, angajamente și speranțe.

Am vrut să evocăm amintiri și i-am invitat pe arh. Alexandru Beldiman - creatorul Bienalei Naționale și organizatorul primei ediții, în anul 1994; pe arh. Dan Marin, participant debutant la Concursul inaugural; și pe arh. Silvia Pintea, câștigătoare a unui premiu, cu amenajarea magazinului Panasonic din București. Am vrut să povestim celor tineri despre breaslă și despre Bienală.

N-ar fi rău să reluăm câteva date, pe scurt:

1994 - Prima Bienală Națională de Arhitectură s-a ținut la București, cu concurs organizat în 6 secțiuni și deschis arhitecților din țară și din afara țării, originari din România. Bienala a mai cuprins un Atelier Internațional studențesc și un Festival al Filmului de Arhitectură Liberă, cu juriu prezidat de marele regizor-arhitect Liviu CIULEI, care ne-a prevenit:

Stăm între două pericole: puterea politică și puterea banului. Creatorul din spatele unei clădiri este înfrânt de o forță dominantă, rece și deformatoare.

1996-2010 - au urmat 8 ediții ale Bienalei cu Concurs profesional structurat în 6 secțiuni tematice. Din anul 2004, s-a introdus Secțiunea Arhitectură de Interior, iar din 2006, Secțiunea de Arhitectură s-a împărțit în funcție de amploarea clădirii, „sub și peste 1.000 mp”.

2012 - a fost ediție aniversară, a X-a, de mare amploare și anvergură, desfășurată cu tema „120 de ani de organizare profesională și învățământ superior de arhitectură”, a cuprins 10 secțiuni și numeroase evenimente asociate - 8 expoziții, conferințe, seminare organizate în locuri emblematice din București. Omagierea lui Ion Mincu, la 100 de ani de la încetarea din viață, s-a concretizat prin alegerea creatorului stilului național în arhitectură ca membru al Academiei Române.

Comisar a fost arh. Cristina Gociman.

Au participat circa 300 de proiecte.

2014 - Bienala a avut ca temă „Dilemele și provocările spațiului arhitectural”, într-un an de frământări economice și profesionale în care Consiliul European al Arhitecților constata că mai mult de jumătate din arhitecții continentului sunt pesimiști cu privire la piața domeniului. Era un an în care, deși numărul arhitecților s-a dublat în Europa, în România numărul lor era cu 20% sub media europeană și numărul autorizațiilor de construire scăzuse cu 20%. A fost un an în care începuseră să se construiască mai multe locuințe în mediul rural și scădea dramatic comanda de locuințe colective realizate din fonduri publice.

Președinte de onoare a fost arh. Dan Sergiu Hanganu, iar comisar a fost arh. Sergiu Nistor.

2016 - Bienala a avut ca temă „Recuperarea Reperelor” în căutarea originilor și a identității în comunități urbane amorfe, aglomerări de oameni fără chip, fără particularități. BNA a avut șase secțiuni.

Președintele Bienalei a fost arh. Dan Sergiu Hanganu și comisar arh. Georgică Mitrache.

2018 - Tema (aliniată la programul național de omagiere a Marii Uniri) a fost „100 de ani de arhitectură în România”. BNA s-a extins și s-a desfășurat în 7 orașe (Brăila, București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș), în strânsă legătură cu evoluția fenomenului arhitectural, și a avut un număr dublu de secțiuni, pentru a cuprinde mai bine complexitatea manifestărilor și a expresiilor contemporane ale arhitecturii. Președinte de onoare al Bienalei a fost arh. Romeo Belea și comisar arh. Bogdan Tofan.

Tinerii absolvenți au fost invitați în competiția națională, în secțiunea „Diploma - Arhitecți în afirmare”.

S-a inițiat concursul pentru Trofeul BNA.

2021 - În perioada pandemiei, Bienala a avut tema „Acum”, 15 secțiuni în 7 orașe (București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș, Timișoara).

Comisar al Bienalei a fost arh. Lorin Niculae.

S-au introdus secțiunile „Tabere de vară, de meșteșuguri”, „Efemer” și Premiul special pentru „Arhitect în funcție publică”, care a revenit reputatului arhitect-șef al Județului Cluj, Claudiu Șalanta.

„Bienala 2021 nu trebuie să fie o manifestare de pandemie, bolnăvicioasă și speriată, ci o reacție puternică și în forță a unei bresle dornice și capabile să se implice atât în problemele globale ale planetei, cât și în dilemele și dificultățile locale, și în probleme la scara vieții de zi cu zi, ale fiecăruia dintre noi.” - Ileana Tureanu

Au participat peste 600 de proiecte.

2023 - Tema a fost „Împreună”, Bienala s-a desfășurat cu 15 secțiuni în 8 orașe (București, Baia-Mare, Cluj-Napoca, Craiova, Iași,  Sibiu, Târgoviște, Târgu Mureș).

Președinte de onoare al Bienalei a fost arh. Vladimir Arsene și comisar arh. Lorin Niculae.

ÎMPREUNĂ, arhitecte și arhitecți, tineri și vârstnici, studenți și profesori, suntem o profesie de care societatea are nevoie mai mult ca oricând.

ÎMPREUNĂ învățăm din trecut, construim în prezent și privim către viitor, încurajăm spiritul vizionar și experimentul, folosim tehnologii de vârf și învățăm din tradiții locale.

S-a introdus Premiul special „Henrieta Delavrancea-Gibory” pentru femei remarcabile din arhitectura românească ce s-au evidențiat atât prin operă, cât și prin forța de caracter. Acesta i-a revenit arh. Militza SION.

S-a introdus Premiul Special „Reper pentru viitor” care i-a revenit arhitectului Dorin Ștefan pentru Muzeul Brâncuși de la Craiova, obiectiv care va deveni simbolul Craiovei.

„Anul acesta tinerii s-au impus, au dominat aproape toate secțiunile și au câștigat tot ce se putea câștiga: premii, respect, popularitate!”

2025 - Tema a fost „Altfel” - 19 secțiuni în 9 orașe (București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași, Sighetu Marmației, Sibiu, Târgoviște, Timișoara, Târgu Mureș).

Președinte de onoare al Bienalei a fost arh. Șerban Țigănaș și comisar arh.

Ileana Tureanu.

Adaptare. Legătură. Transformare. Fundament. Experiență. Libertate.

S-a introdus secțiunea dedicată studenților arhitecți și s-a reintrodus Secțiunea „Filmul de Arhitectură”.

S-au înscris în concurs peste 1.000 de proiecte

2 octombrie a fost seara dialogului dintre arhitecții Romeo BELEA și Dorin ȘTEFAN, în Calderon.

Nocturna de arhitectură cu tema „Clădiri și Contexte” a fost prilejul unor confesiuni și schimb de opinii între cei doi reprezentanți iconici ai arhitecturii românești contemporane, membri ai Academiei Române. Cel mai respectat mentor față în față cu cel mai reputat discipol devenit, la rândul său, mentor al tinerilor de astăzi.

Dl Romeo Belea, deși consacrat ca arhitect al spațiilor artistice și teatrale, a povestit despre o serie impresionantă de proiecte și studii urbanistice care „n-au mai fost” și care, cu siguranță, ne-ar fi făcut viața mai bogată și ne-ar fi legat mai profund de orașul în care trăim. Din „opera” sa fac parte și multe generații de arhitecți pe care i-a format și i-a promovat, pentru că a știut să-i asculte, să-i încurajeze și să le deschidă aripile. Spunea domnul profesor: „Cel mai pasionant lucru, pentru un dascăl, este cantitatea de învățăminte pe care și le poate păstra din relațiile cu studenții săi. Un student trebuie lăsat, stimulat să se desfășoare, să se exprime, să se entuziasmeze sau să se indigneze, să copieze de la maeștrii pe care și-i alege, de la aceia pe care îi consideră idolii săi…”. Academicianul Dorin Ștefan a fost discipolul său de suflet.

Tot din „opera” sa fac parte și extraordinare „cronici” - vorbite și scrise - ale perioadei postbelice, printre cele mai pătrunzătoare, avizate și pasionate relatări despre un timp plin de frământări, dar și de realizări remarcabile. „Meseria asta trebuie luată în serios, dar să-ți păstrezi cât mai mult umor posibil. Fără umor nu știu cum se poate face meseria, dacă nu ești bine dispus și gândurile îți sunt triste… Am lucrat numai cu colective în care am râs pe rupte…” O seară-lecție despre bucuria creației, despre căldură, despre spiritul viu al breslei.

3 octombrie - Constanța, Cazinou - Gala de Premiere a Secțiunilor dedicate patrimoniului - „Restaurarea monumentelor de arhitectură” și „Reabilitarea și reconversia clădirilor”. A fost prezentat filmul „Litoralul românesc 1955-1989” realizat de UAR cu prilejul expoziției UTOPIE LA MAREA NEAGRĂ și s-a lansat cartea „Vilegiatură la malul mării și patrimoniul său arhitectural. Istoria băilor de mare și a cazinourilor din Constanța și Mamaia”, semnată de Delia CORNEA.

Juriul celor două secțiuni din acest an, din care au făcut parte arhitecți care și-au câștigat reputația în domeniul patrimoniului în Franța, a colindat țara în lung și-n lat pentru a vizita nu mai puțin de 18 obiective care le-au atras atenția în urma primei preselecții. Rezultatele finale au dorit să sublinieze importanța reabilitării, cu măiestrie și rafinament, și a patrimoniului considerat minor, a unor clădiri din perioada interbelică cu valențe și importanță prevalent urbană. Aceste realizări au reprezentat o treime dintre proiectele nominalizate. Alte două proiecte au reprezentat intervenții și readucerea la o funcționalitate contemporană a unor clădiri de învățământ. Cazinoul din Constanța - prezentat și vizitat cu acest prilej - a fost unul dintre cele mai așteptate proiecte de restaurare, datorită valorii sale artistice, dar și sentimentale. Un alt proiect premiat a fost clădirea vechii bănci a Comerțului realizată de Ion Mincu și finalizată de Constantin Iotzu la Craiova, care împreună cu Prefectura Județului Dolj și blocul Casa Albă alcătuiesc un exemplar ansamblu de arhitectură neo-românească, definitoriu pentru identitatea locală.

7 octombrie - Sibiu, Holul Primăriei din Piața Mare ă Gala de Premiere a Secțiunii „Arhitectura timpului liber. Clădiri pentru turism, ospitalitate, loisir”, vernisajul expoziției și conferința „Construcții sportive” - susținută de arh. Șerban Țigănaș, conferința „Scenografie și arhitectură”, susținută de arh. Corvin Cristian și cea a arh. Adrian Spirescu.

La Sibiu urma să se desfășoare și Secțiunea dedicată „Construcțiilor sportive” care, pentru prima dată în istoria Bienalelor, a fost anulată din lipsa proiectelor. Este un semnal de alarmă faptul că, într-o epocă în care dotările sportive sunt o preocupare a tuturor administrațiilor, pentru binele și sănătatea locuitorilor. Nu și pentru primăriile din țara noastră. Atunci când apar, acest gen de construcții sunt o creație anonimă și anodină, rod al înțelegerii dintre finanțator și antreprenorul care se lipsește bucuros de arhitect, cu atât mai mult de autorul-arhitect. Sunt preferate proiecte-tip, indiferente și insensibile la contextul urban și specificul local.

În materie de turism, nimic nu pare să demonstreze o acțiune ofensivă, o politică de cucerire a piețelor internaționale, o ambiție de promovare a potențialului local. Turismul nu pare să fie o preocupare națională, o cale de dezvoltare economică, o miză pentru prosperitate. Clădirile prezentate în concurs sunt rodul unor inițiative private, locale, modeste, rodul întâmplării și al oportunităților.

8-9 octombrie - Timișoara, Pavilionul ISHO și Sala ARCHA de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism - Gala de Premiere a Secțiunilor „Clădiri pentru educație, sănătate, cult, comunitate și transport” și „Clădiri pentru birouri - administrație, comerț, servicii și industrie”, prezentarea Expoziției și a filmului „Hans Fackelmann”, lansarea numărului revistei ARHITECTURA dedicată educației.

Cele două secțiuni urmau să ilustreze strategiile naționale pentru dezvoltarea contemporană a instituțiilor de învățământ și a construcțiilor destinate sănătății. Proiectele prezentate ilustrează, riguros, lipsa totală a acestora. Clădirile prezentate sunt rodul inițiativelor private, sunt încercări locale interesante și proiecte izolate. Nu putem ignora faptul că, acum exact 100 de ani, în susținerea programului educațional național inițiat de Spiru Haret, Virginia Andreescu Haret a alcătuit un set complet de proiecte-tip pentru construcții școlare și construcții ajutătoare, în mediul rural și urban, de la grădinițe până la colegii naționale. Multe dintre aceste clădiri sunt încă în funcțiune. O inițiativă la zi nu există! Revista ARHITECTURA a alcătuit un număr special în susținerea unei politici naționale pentru educație…

Noroc cu pustnicii Paulini care au oferit prilejul unei construcții cu adevărat remarcabile, datorată arhitectului Arnold Macalik și a echipei sale. Arhitectul a câștigat ambele secțiuni, dovedind că poate acoperi o largă arie de interes care merge de la lăcașul pentru suflet până la templul banului.

Evenimentul timișorean s-a desfășurat în două locații de excepție - Centru ISHO care face parte din ansamblul ISHO, un model de urbanism integrat, cu arhitectură modernă și facilități menite să ridice standardele de locuire, și Sala ARCHA a Facultății de Arhitectură și Urbanism, câștigătoare a premiului pentru arhitectură de interior din acest an, un experiment de transformare rapidă, cu resurse limitate, a spațiului abandonat al unei vechi cantine a campusului politehnic în centru multifuncțional.

10 octombrie - Sighetu Marmației, Centrul Cultural Pastoral și Muzeul Etnografic al Maramureșului - Gala de Premiere a Secțiunilor „Revitalizarea rurală” și „Tabere de vară, școli de vară de meșteșuguri tradiționale”, expozițiile lucrărilor realizate de arhitectul Dorel Cordoș, a Școlii de vară „ALBA VERNACULARĂ. Traseul șurilor cu acoperiș de paie de pe Transapuseana”, „Clăi și biserici“, „Satul maramureșean” văzut de arh. Peter Wagner, „10 ani de Școli de Vară” a arh. Klara Mathe, proiecția filmelor „Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, „Scrisori de la George (G. M. Cantacuzino)”, un mic maraton PechaKucha, „O oră și 10 școli de vară”, o demonstrație live cu temă florală de la Mănăstirea din Budești a artizanului Andrei MUȘAT, vizitarea Șurei Casei KOSA și a Casei Stan Pătrunjel din Săpânța.

Cel mai bogat și inedit program cultural imaginabil a însoțit Galele maramureșene pentru a recompensa, parcă, efortul participanților de a ajunge unde se agață harta în cui.

La Centrul Cultural Pastoral - recent restaurat de arh. Szabolcs Guttman și echipa K&K Studio - au fost expuse proiectele participante la Bienală și expoziția arhitectului Dorel Cordoș. La Muzeul Satului a avut loc demonstrația de frescă a lui Andrei Mușat și expoziția ilustrând 20 de ani de lucru cu copiii din școlile de artă a arh. Klara Mathe.

Exceptând ȘURA care a fost consacrată ca personaj legendar al arhitecturii rurale și regândirea rolului său care face obiectul multor proiecte din Balcani, este surprinzătoare lipsa dorinței arhitecților de a-și prezenta proiectele de locuințe rurale în context, în mediul lor, în peisajul lor cultural. Cele mai multe locuințe din mediul rural au concurat la secțiunea locuințe individuale. Atât la sate, cât și la orașe, dotările comune, publice sunt rare și accidentale și sunt întâlnite mai ales în satele transilvănene.

Școlile de vară și marea lor animatoare Alexandra Mihailciuc continuă să fie locul în care arhitecți de toate vârstele, studenți arhitecți, restauratori, artiști și constructori descoperă împreună cum patrimoniul devine viu prin gesturi mici, idei curajoase și solidaritate. „Fiecare vară petrecută pe șantierele educaționale din țară este o lecție despre cum se reconstruiește încrederea, cum se păstrează memoria și cum se naște comunitatea. La Sighet, celebrarea lor devine un manifest: arhitectura este mai mult decât ziduri - este felul în care alegem să fim împreună”.

13 octombrie - Bucuresti, Teatrul ODEON - Gala de Premiere a Secțiunilor „Arhitectură de interior”, „Filmul de arhitectură”, „Arhitectura posibilă”, dar și a Premiilor Speciale.

La Odeon a fost un spectacol extraordinar, susținut de actorul Silvian Vâlcu, dar și un recital susținut de arhitecta Aura Șova și un recital de muzică ardelenească prezentat de restauratorul Ștefan Vaida cu trupa lui germano-americană au susținut artistic Galele celor trei secțiuni.Arhitectura de interior a avut o gală care a subliniat și recunoscut că este cea mai amplă secțiune, care depășește 150 de proiecte. Jurizarea realizată de arhitecți exigenți, cu o bogată activitate recunoscută în Franța, și de una dintre tinerele câștigătoare ale unei ediții precedente a acordat mai multe premii, pe criterii tematice, și a subliniat calitatea excepțională a abordării în proiectele prezentate. Secțiunea arhitecturii posibile s-a dovedit mult mai bogată și variată decât arhitectura realizată, depășind 100 de proiecte și demonstrând că arhitecții pot face mult mai mult decât se vede și se cere, că trăim într-o țară care își permite să risipească și să nesocotească o imensă forță creatoare și novatoare. Trecem printr-o perioadă a arhitecturii majoritar pe hârtie, de sertar, o etapă letargică împotriva căreia Bienala luptă prin această secțiune. Revenită după 30 de ani, secțiunea filmului de arhitectură a reunit pelicule surprinzătoare, rafinate, evocând personalități de excepție ale arhitecturii și culturii noastre, inițiative remarcabile și eseuri cinematografice. Este cu certitudine un domeniu care va evolua și va deveni puntea de legătură dintre arhitecți și locuitorii cărora li se adresează.

17 octombrie - Târgoviște, Muzeul de Istorie a Județului Dâmbovița, Gala de Premiere a Secțiunilor „Publicații de arhitectură” și „Fotografia de arhitectură”, vizite ghidate la Muzeul „Vasile Blendea”, Casa-atelier „Gheorghe Petrașcu”, Casa „Aramă” găzduind Muzeul Tiparului și a Cărții Vechi Românești, expoziția „Portret de arhitect - Daniela Radu”.

Orașul prin care a pătruns tiparul în Țara Românească s-a consacrat cărții de arhitectură. Peste 58 de apariții editoriale au marcat un vârf de participare și s-a remarcat calitatea lor deosebită, varietatea tematică și de abordare, calitatea grafică și identitatea vizuală inedită, ingeniozitatea, limbajul ales si expresia rafinată. A fost una dintre cele mai complicate jurizări.

Trebuie să medităm la faptul că două dintre publicațiile nominalizate tratează probleme legislative legate de dezvoltarea urbană. Să fie o speranță că dorim să profesionalizăm administrarea orașelor și că ne sufocă analfabetismul creșterii urbane actuale?

O participare numeroasă a fost și la secțiunea Fotografie de arhitectură care s-a dovedit în plin proces de maturizare și că este un domeniu de creație și meditație de sine stătător.

26 octombrie – Cluj-Napoca, Hubul Universității Tehnice - Gala de Premiere a Secțiunilor „Locuințe individuale” și „Locuințe colective”. Lansare cărții „Spațiile verzi ale Clujului 1316-2022”, autor Vasile MITREA.

Cea mai disputată secțiune, cea a locuirii, a avut parte, la această ediție, de un juriu incontestabil și consacrat prin premii de-a lungul multor ani, extrem de exigent și riguros, care a efectuat o dură triere a proiectelor prezentate. S-a remarcat dezechilibrul dintre numărul mare de proiecte de construcții individuale și puținătatea proiectelor ilustrând ansambluri colective care confirmă, încă o dată, că nu există comandă de stat în materie de locuire, că nu există strategii naționale de dezvoltare urbană și că investițiile se fac, în majoritate, pe petice de teren din zonele mărginașe ale localităților.

Proiectele dovedesc profesionalism la nivel de obiect și incapacitate de a putea oferi ansambluri de calitate. Se construiește mult, haiducește și fără coerență urbană.

Cartea arhitectului Vasile Mitrea, „Spațiile verzi ale Clujului 1316-2022”, care s-a lansat cu prilejul evenimentului, este o premieră în literatura de specialitate. Substanța și rigoarea studiului realizat de acest important arhitect-urbanist al perioadei contemporane este o lectură și un studiu obligatoriu pentru ca orașele noastre să devină mai prietenoase și mai sănătoase. A fost și un prilej de a omagia autorul care a fost, toată viața, preocupat de spațiile verzi și a marcat, prin realizările sale, Clujul atât prin clădiri izolate, cât și prin ansambluri rezidențiale complexe.

27 octombrie - Târgu Mureș, UMFST „George Emil Palade” - Gala de Premiere a Secțiunilor „Design urban, peisagistică și infrastructură” și „Arhitectura efemeră”, vernisajul expozițiilor cu lucrări ale studenților arhitecți și a primei ediții a expoziției cu fotografii: „Urban Frames - Târgu Mureș as a living backdrop”, „RE+THINK, desenul între RE- și CO+in arhitectură și design”, a Siminei Filat, Conferința „Efemer în arhitectură/pare simplu, dar este complicat”, cu participarea reprezentanților la Bienala de Arhitectură de la Veneția din edițiile 2023 - ACUM-AICI-ACOLO - și 2025 - HUMAN SCALE, vizită la Universitatea Sapienția.

Pentru a patra oară, gazdă a arhitecturii Efemere, Târgu Mureș pare locația perfectă și avizată pentru a ilustra efortul de a aduce arta în oraș și de a dialoga cu locuitorii, în încercarea de a-i face coechipieri și parteneri.

Extraordinară ideea curatoarei de a oferi prilejul unei întâlniri între participanții la Bienală, juriul celor două secțiuni, studenții Facultății de Arhitectură din Târgu Mureș și reprezentanții României la Bienala de la Veneția din ultimele două ediții. A rezultat un dialog și o dezbatere pe tema intervențiilor în spațiile publice ale localităților, a eforturilor de a personaliza și îmblânzi spațiile publice existente pentru a apropia orașul de locuitorii săi, pentru că despre noi spații publice nu poate fi vorba în lipsa intervenției și preocupării edililor și a autorităților centrale și locale.

30-31 octombrie - Iași, Baia Turcească și Academia Română - Gala de Premiere a Secțiunilor „Diplome - Arhitecți în afirmare” și „Arhitectura studenților arhitecți”, vernisajul expoziției „Comunitatea academică a Școlii de Arhitectură - CASA”, curatoriată de arh. Cristina Gociman.

Cea mai tânără și numeroasă Gală a fost cea dedicată celor mai tineri, actuali și viitori, arhitecți din cinci centre universitare de arhitectură. Noua secțiune, destinată studenților, a avut peste 100 de competitori cu proiecte interesante preocupate de locuința socială, de construcții de învățământ.

Încă de la introducerea sa în Bienală, Secțiunea „Diplome - arhitecți în afirmare” a fost cea mai ofertantă și disputată secțiune. Cu peste 140 de proiecte, a fost nevoie de reprezentarea în juriu a celor 4 școli de arhitectură cu tradiție și a Facultății de Arhitectură din Chișinău. S-a creat și s-a păstrat obiceiul ca trofeul să fie înmânat câștigătorului de premiantul ediției anterioare.

La Iași se simte o imensă energie a tinerilor arhitecți, o implicare și inițiativă remarcabile, o nevoie de comunicare și dialog electrizante.

Rămân la convingerea că dispunem de o resursă umană pe care nu avem voie s-o ignorăm și să o irosim, pe care trebuie să o încurajăm și susține.

Rămân cu convingerea că „Față de tineri, avem obligații!”.