Articole tematice

Nevoia imperioasă de a desena

The Urge to Draw

Reflecție

A desena înseamnă a reflecta. Leonardo Da Vinci vorbea despre „a ști să vezi - saper vedere”. A ști să vezi echivalează cu realizarea expresiei „A gândi este la fel de interesant ca a cunoaște, dar mai puțin interesant decât a vedea”, a lui Goethe. O schiță este întotdeauna mai mult decât o simplă consemnare a unui loc, datorită muncii de editare care face parte din proces.

În acest sens, o schiță este o manifestare a gândului în stare pură. O compilație de schițe definește un mod de a vedea care indică faptul că a ști să vezi se învață în urma unei experiențe intense. Maniera disciplinată, uneori fericită, în care apar schițele revelează faptul că acestea sunt o juxtapunere interesantă între deliberare și intuiție. Expunerea bruscă la o anumită înțelegere provoacă un desen care, la rândul lui, generează alte gânduri, în tradiția mănăstirilor religioase. Ea echivalează cu acceptarea oaspeților fără a-i judeca. Oaspeții sunt cei care aduc un mod proaspăt de a gândi. În opinia mea, schițele îndeplinesc acest rol al oaspeților. Ele m-au determinat să îmi redirecționez sistemul de referință și, în consecință, să îmi modific modul de a vedea.

Valoarea procesului de întocmire a schițelor constă în angajarea într-o relație cât mai intimă cu ceea ce se desenează. Disciplina desenului devine și mai evidentă prin ceea ce se omite decât prin ceea ce se include în desen. Editarea conștientă și inconștientă care face parte din schiță este ceea ce transformă procesul în contemplare mai degrabă decât în reprezentare. O vizită efectuată la două muzee din Praga mi-a dovedit acest adevăr cât se poate de clar. Examinarea operei lui Alfonse Mucha, inclusiv a schițelor din caietul său, și a fotografiilor unor modele de studio a fost extrem de instructivă. Mulțumită eforturilor depuse, el a reușit să surprindă esența modelelor sale, însă tehnicile folosite țin și de ilustrare, și de reprezentarea în stil Art Nouveau. Opera sa nu este fotografică, ci un mesaj atent editat, pentru care stilul desenului a evoluat. Nu departe de această colecție se află Muzeul Franz Kafka. În această colecție se găsește o serie de schițe realizate de Kafka, destul de brute prin comparație cu colecția Mucha, care impresionează și prin calitățile sensurilor sugerate de imagini. În această evoluție spre reprezentări atent editate constă, de fapt, actul de a vedea ca înțelegere mai profundă.

Actul de a vedea nu poate fi explicat numai prin mecanica ochiului. Chiar și fotografiile dezvăluie mai mult decât tehnologia aparatului de fotografiat. Actul de a vedea este o combinație de capacitate fizică, agerime și receptivitate. Este stimulat atât de dorința de a vedea ceva, cât și de dorința de a nu vedea nimic. Putem fi păcăliți de sistemul nostru de referință și putem ignora lucrurile pe care nu avem niciun interes să le vedem. A vedea înseamnă a cuprinde totul cu privirea, dar fără prejudecățile pe care ni le-au format alții. Din acest motiv, am ajuns să consider că desenul reprezintă gândire în stare pură. Este un act conștient în cel mai înalt grad. Este conceperea unei proiectări. În urmă cu mai mulți ani, am vizitat Praga pe o vreme ploioasă și încețoșată. Desenele pe care le-am realizat cu ocazia acestei călătorii au o anumită calitate a siluetei care îmi aduce aminte de pasiunea mea pentru forma abstractă care își face apariția în zorii zilei și seara, la vremea asfințitului.

Citiți textul integral în numărul 1 / 2014 al Revistei Arhitectura
Reflection

To draw is to reflect. Leonardo da Vinci spoke of “knowing how to see - saper vedere”. Knowing how to see is the realization of Goethe’s expression, “Thinking is more interesting than knowing but less interesting than seeing”. A sketch is always more than a simple recording of a place because of the editing that is a part of the process. In this sense, a sketch is a manifestation of pure thought. A compilation of sketches defines a way of seeing that indicates that knowing how to see is acquired by intense experience. The disciplined and sometimes even serendipitous manner, by which sketches emerge, makes them an interesting juxtaposition of deliberation and intuition. A sudden exposure to an insight provokes a drawing that provokes other thoughts bringing to mind a tradition of the religious monastery. It is the acceptance of guests without judgment. Guests bring in the fresh air of new ideas. Sketches serve the purpose in my thoughts of guests. They have caused me to redirect my frame of reference and thereby affect my sight.

The value of the sketch process is the process of entering into a most intimate relationship with what is being drawn. The discipline of the drawing is made even more apparent by what is left out of a drawing as much as by what is in it. The conscious and unconscious editing that is a part of sketching is what makes the process more contemplation than representation. A visit to two museums in Prague made this point to me powerfully. Looking closely at the work of Alfonse Mucha, including his notebook sketches and the photography of carefully posed studio models for photographs is instructive. Through his efforts he was able to capture the essence of his models but his techniques is as much about illustration as about Art Nouveau representation. His work was not photographic; it was a carefully edited message for which the drawing style evolved. Not far from this collection is the Franz Kafka Museum. In this collection is found a series of sketches by Kafka, crude by comparison to the Mucha collection that is equally powerful because of the qualities of meaning conveyed in the images. This evolution toward the carefully edited representations is the act of seeing as deep understanding.

The act of seeing cannot be solely explained by the mechanics of the eye. Even photographs reveal more than the technology of the camera. The act of seeing is a combination of physical capability mental alertness and an open mind. It is as much stimulated by the desire to see something as to not see it at all. We can be fooled by our frame of reference to look past what we have no interest in seeing. Seeing means taking it all in without the blinders of opinions formed by others. It is for this reason that I have come to believe that sketching is pure thought. It is an intensely conscious act. It is design thinking. Several years ago on a trip to Prague the weather brought rain and misty days to the city. My drawings from this visit have a quality of the silhouette that reminds me of my love of the abstract form that emerges at dawn and reemerges at dusk.

Read the full text in the print magazine.