Arhiva foto UAR

Cinematografele socialiste în cifre

ARHIVA FOTO UAR

CINEMATOGRAFELE SOCIALISTE ÎN CIFRE

Imagini din Arhiva UAR: Irina CĂLINESCU

Dacă până în anii celui de-al Doilea Război Mondial cinematografele erau toate afaceri cu capital privat, odată cu decretarea naționalizării întreprinderilor industriale și, în particular, a celor cinematografice (în 11 iunie 1948 și respectiv 2 noiembrie 1948), toate cinematografele devin unități de stat, gestionate de întreprinderea Cinexfilm, ulterior înlocuită de Romfilm și temporar de Sovromfilm.
Astfel, în 1948 au fost propuse pentru naționalizare 410 cinematografe (64 din București) dintre care 170 (25 din București) erau deja administrate de Cinexfilm. Alături de cinematografele existente se vor construi în următorii ani un număr mare de cinematografe noi, parte a unor diverse programe social-culturale specifice perioadei.
În 1990, funcționau în România 4.637 de cinematografe și instalații cinematografice (77 în București). Numărul lor a scăzut treptat, astfel că în 2017 funcționau doar 89, dintre care 16 în București. (Daniela Puia)
Surse:
Vasile Cristian, „Cinematografia în anii stalinismului (1948–1953). Control ideologic și structuri instituționale”, Revista istorică, tom XXI, 2010, nr. 1–2, p. 6
„Decret nr. 303 din 3 noiembrie 1948 pentru naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice”, Monitorul Oficial, nr. 256 din 3 noiembrie 1948;
Extras din procesul-verbal al ședinței direcțiunii societății comerciale de Stat Cinexfilm din 25 noiembrie 1948, Monitorul Oficial, nr. 288, partea a II-a din 10 decembrie 1948
Institutul Național de Statistică, Baza de date statistice – Tempo online, www.insse.ro, accesat martie 2019

CINEMATOGRAFUL „CRIȘANA” DIN ORADEA construit folosind un proiect – tip pentru cinematograf cu 400 de locuri (Arh. Mariana Bucur, ing. Sergiu Cîrlan, I.P.C.T., 1957)/ Arhiva UAR-Revista Arhitectura , nr.7/1957

CINEMATOGRAFUL „NICOLAE BĂLCESCU” DIN TÂRGU MUREȘ (arh. M. Damian, 1961)-Revista Arhitectura , nr.1/1961

CINEMATOGRAFUL „GIULEȘTI” DIN BUCUREȘTI construit folosind un proiect - tip pentru cinematograf cu 500 de locuri (arh. Mariana Bucur, ing. Fr. Lissay, ISCAS, 1962)-Revista Arhitectura, nr. 4/1962

CINEMATOGRAFUL „REPUBLICA” DIN CLUJ (arhitecți: Marioara Salvanu (șef de proiect), Ioana Popa, E. Pănescu, D.S.A.P.C. – Cluj, 1962-Revista Arhitectura, nr. 4/1962

Bulevardul Magheru © Daniela Puia
Bulevardul Elisabeta © Daniela Puia
SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.1/2019
Arhitectură. Film. Cinema