Modernizarea MODERN-ului. Cinematograful Modern, Suceava

Dosar Tematic

Cinematograful Modern, Suceava

Text: Constantin GORCEA

Proiectant general și de arhitectură:
S.C. Arhitectura Grafica Design S.R.L. Suceava - arh. Constantin Gorcea (șef de proiect), arh. Viorica Sarghi, c.-arh. Ioan Doinel Spineanu, c.-arh. Constantin Stroescu, c.-arh. Carmen Mariana Zorin
Proiectanți de specialitate:
Rezistență: S.C. Structura S.R.L. Suceava - ing. Vanda Radianov, sing. Constantin Rusu
Instalații HVAC: S.C. Giproiect SRL Suceava - ing. Gabriela Crăciunescu
Instalații electrice: S.C. Acsa proiect S.R.L. Suceava - ing. Sebastian Bordeianu, ing. Cristinel Știrbu
Drumuri: ing. Iustin Ursachi

Contextul urbanistic și istoric în care are loc intervenția prezentată este deosebit de complex și reprezentativ pentru orașul Suceava. Clădirile ce delimitează intersecția cu sens giratoriu se constituie ca repere pentru di­versele etape de construcție a orașului:
- epoca medievală - prin Biserica Sf. Nicolae și casele de tipologie rurală vizibile pe strada Dragoș Vodă;
- secolul al XIX-lea - prin edificiul Liceului Ștefan cel Mare construit de adminis­trația austriacă și extins după 1980 printr-un corp ce preia discret arhitectura clădirii inițiale;
- anii de debut ai perioadei comuniste - prin cinematograful Modern (inau­gurat în 1958) construit în stil neoclasic stalinist, ca un templu al noii culturi subordonate autorității;
- perioada optimistă și progresivă a anilor ’70 - prin Hotelul Arcașul ce rec­ompune, în mod subtil și subversiv, o incintă mănăstirească în jurul Bis­ericii Sf. Nicolae;
- cinematograful este orientat spre blocurile de locuințe ce completează conturul intersecției, având o arhitectură ce trădează o evoluție a locuinței socialiste de sorginte pur funcționalistă către locuințe colective cu specific național (!);
- anii de după revoluție, de regăsire a capitalismului - prin clădirea comer­cială de lângă cinematograf care, prin două extinderi și o etajare, ajunge să-i anuleze acestuia caracterul dominant și chiar să-i închidă într-o curte interioară rezervorul de apa pentru incendiu, făcându-l inutilizabil.

În acest context, deși tema și intențiile investitorului nu excludeau o in­tervenție ce ar fi anulat arhitectura inițială a clădirii, s-a optat pentru păstrarea momentului istoric și arhitectural al anilor ’50 și juxtapunerea clară a momentului actual, printr-o arhitectură contemporană ce se alătură și integrează elementele valoroase de arhitectură clasică (conceptul simetric și elemente decorative).

Soluția propune o extindere în plan și pe verticală a clădirii cine­matografului Modern în vederea transformării într-un Centru Cultural care va adăposti și alte activități specifice (spectacole, acțiuni ale unor organizații culturale). Părțile de clădire ce au putut fi consolidate con­form expertizei de rezistență au fost integrate noilor funcțiuni propuse. Zona de scenă a fost mărită și înălțată pentru crearea unui turn de scenă și a fost bordată cu spații funcționale dispuse în formă de „U”. Spațiul de deasupra sălii poate fi utilizat prin folosirea unei structuri metalice ce poate să asigure acoperirea, dar în același timp să adăpostească și funcțiunile noului centru cultural. Se mențin spațiile actuale pentru funcționarea cinematografului. Spațiile tehnice vor fi la demisol și pe terasa creată în jurul scenei pentru amplasarea centralelor de ventilație.
Prin prelungirea uneia din scările de evacuare ale vechiului cine­matograf se asigură un acces public direct la sala multifuncțională (ex­poziții, conferințe) de la etajul 2 nou-construit.
Etajarea sălii este tratată ca o structură nouă, transparentă, deschisă spre oraș. Fațada principală va continua zona vitrată a accesului cu un ecran publicitar (realizat incomplet și într-o formulă tehnică oarecum neadecvată).
Prin păstrarea tratării simetrice se menține monumentalitatea clasică a clădirii inițiale și amplasarea în axul străzii Nicolae Bălcescu dinspre centrul municipiului.
Se propune, de asemenea, ameliorarea sensului giratoriu existent (disfuncțional și neorganizat) prin mărirea circulațiilor pietonale și, în special, amplasarea unor locuri de parcare suplimentare în zona cinematografului (modificarea intersecției cu sens giratoriu nu a fost realizată integral, nefăcând parte din investiția de bază).

Vechiul cinematograf al orașului a redevenit MODERN!
Mai mult decât toate cele enumerate anterior, conceptul funcțional și spațial a permis înființarea în incinta sa a Teatrului „Matei Vișniec” (patronat de marele dramaturg originar din județul Suceava). Multe din piesele de teatru puse în scena de tânăra trupa de la Suceava valorifică posibilitatea tehnică a proiecției simultane a imaginilor filmate, rezultând spectacole complexe de o calitate deosebită.

Și la nivel de funcționare generală există o alternanță între manifestările teatrale (ca, de exemplu, Festivalul Matei Vișniec) cu proiecția de filme (la Suceava se pot vedea acum chiar și filmele de la Cannes itinerate de regizorul Cristian Mungiu), noul MODERN devenind un adevărat centru cultural.

Politica de reabilitare constructivă și funcțională a cinematografelor este continuată de Primăria Suceava prin propunerea de modernizare și extindere a cinematografului ARTA din cartierul Burdujeni. Proiectul tehnic este realizat, fiind în fază avansată de aprobare a finanțării prin fonduri europene și pregătire a licitației pentru execuția lucrărilor. Contextul urban diferit, starea mai bună a construcției existente și integrarea unor funcțiuni ce țin de crearea unui pol administrativ descentralizat al primăriei - incluzând activități sociale, recreative și educaționale, - au condus evident la un alt tip de intervenție.
Rezolvarea partiului arhitectural va permite o dublă utilizare - culturală și administrativă - prin deservirea sălii dinspre cele două zone distincte funcțional. Autorii proiectului speră să răspundă eficient cerințelor complexe ale utilizatorilor.

Pentru ca astfel de tipuri de cinematograf să devină mai active și mai prezente, prin acțiuni care se vor o replică la cinematografele comerciale din mall-uri, credem că ar trebui integrate într-o rețea națională după modelul francez, unde rețeaua Cinema d’art et d’essai promovează cinematograful independent, ceea ce permite obținerea unei subvenții de stat. Multe dintre ele se află chiar în proximitatea clădirilor primăriilor, ca de exemplu cele din Saint Denis și Conflans.
La Suceava, prin modul de reintegrare a vechilor cinematografe în viața culturală a orașului au fost făcuți primii pași!
Proiectul, intitulat „Transformarea Cinematografului Modern Suceava”, a primit o mențiune în cadrul Regionalei de Arhitectură Moldova 2015 (RAM 2015), organizate de OAR Iași, Nord-Est, Bacău-Neamț la Secțiunea Restaurare și Reabilitare arhitecturală.

SUMARUL REVISTEI ARHITECTURA, NR.1/2019
Arhitectură. Film. Cinema