Față de tineri, avem obligații!
Ileana Tureanu
Anul 2021 a fost special, pentru Uniunea Arhitecților din România, și datorită Ediției a XIV-a Bienalei Naționale de Arhitectură, care a dovedit - în pofida unui context neprielnic - că există o forță colosală de creație în România, o imensă energie a tinerilor arhitecți, o implicare și inițiativă remarcabile și o nevoie de comunicare și dialog permanentă, dar, mai ales, că dispunem de o resursă umană pe care nu avem voie s-o ignorăm și să o irosim.
Față de tineri, avem obligații!
Bienala Națională de Arhitectură - cu titlul „ACUM” - a fost o ediție istorică, prin amploarea participării, prin faptul că a continuat să se desfășoare în întreaga țară, pentru că a fost cea mai amplă și cea mai disputată ediție, cu largă și tânără participare, o ediție cu proiecte ingenioase, care au dovedit că arhitectură de valoare se face în toate colțurile țării. Dacă 2021 a fost, din nou, un an lipsit de programe și strategii naționale, activitatea noastră s-a datorat, aproape exclusiv, inițiativelor particulare.
Este o satisfacție să reușim să încheiem, într-un an bântuit de boală, incertitudine, contestație, incompetență, o Bienală completă și cu proiecte de calitate excepțională. Am dorit ca Bienala 2021 să nu fie o manifestare de pandemie, bolnăvicioasă și speriată, ci o reacție puternică și în forță a unei bresle dornice și capabile să se implice atât în problemele globale ale planetei, cât și în dilemele și dificultățile locale și în probleme la scara vieții de zi cu zi, ale fiecăruia dintre noi.
La concursul prilejuit de Bienală au participat peste 600 de proiecte în 15 secțiuni (pentru că arhitecții au căutat și au găsit noi modalități de implicare și manifestare, noutăți fiind secțiunile dedicate Taberelor de Vară, de Creație și Meșteșuguri și Arhitectura Vizionară). Bienala a dovedit capacitatea arhitecților români nu numai de a asimila experiențele și tendințele internaționale, dar și de a găsi răspunsuri originale, personale, inovatoare.
Au concurat „cot la cot” nume consacrate și debutanți, profesioniști din toate colțurile țării, formați în cele 4 facultăți de arhitectură. S-a păstrat unicitatea Premiului fiecărei secțiuni, pentru a accentua excelența și a nu-i știrbi prestanța și prestigiul.
Desemnarea câștigătorilor a fost cel mai dificil exercițiu la care au fost supuse personalități cunoscute și recunoscute ale juriilor, în condițiile unui regulament riguros și strict, singurul criteriu de apreciere fiind valoarea actului creator. Lista premianților cuprinde nume cunoscute, dar, mai ales, nume de care vom auzi de acum înainte.
Bienala Națională de Arhitectură continuă să fie, de aproape 30 de ani, cel mai amplu concurs de arhitectură organizat în România. Nu numai proiectele premiate, ci toate proiectele valoroase participante vor fi promovate prin revistele și publicațiile UAR și prin Expozițiile și participările UAR la manifestări naționale și internaționale.
Bienala Națională de Arhitectură a făcut posibilă descoperirea unor proiecte și inițiative remarcabile din diferite zone care au devenit, astfel, surse de inspirație pentru specialiștii și edilii din țară. Prin manifestările colaterale organizate (expoziții, seminarii, simpozioane, conferințe, ateliere) în 8 orașe din țară - București, Cluj, Iași, Timișoara, Sibiu, Târgoviște și Târgu Mureș - s-a oferit arhitecților ocazia de a se face auziți și ascultați. În acest sens, prezența primarilor din Cluj, Sibiu și Târgu Mureș și a președintelui Asociației Comunelor din România, dezbaterile la care au luat parte constituie o premieră și o dovadă de interes și recunoaștere a faptului că BNA a reușit să convingă guvernanții de faptul că arhitecții sunt o forță de care sunt obligați să țină seama dacă vor ca orașele și satele să devină un loc mai bun de trăit.
Bienala Națională de Arhitectură a dorit să demonstreze că arhitecții alcătuiesc o breaslă solidară și că Uniunea și Ordinul Arhitecților din România înțeleg să-și unească forțele pentru promovarea arhitecturii și arhitecților.