760 fps „Everybody wants to be a cat…”

760 de proiecte înscrise, în 15 secțiuni, la Bienala Națională de Arhitectură 2023. Mii de fotografii impecabile, demne de orice revistă, nu numai de Arhitectura 1906, sute de fotografi remarcabili și totuși numai 40 de proiecte înscrise la secțiunea Fotografie de arhitectură. Împreună am greșit undeva. Că a fost despre comunicarea concursului, că este o problemă a interesului acordat acestei secțiuni sau fotografiei de arhitectură, în general, nu mai contează acum. Dar, totuși, o fotografie poate spune întreaga poveste! În cazul de față, nu.

Am doar 18 ani

În curând se împlinesc doi ani de când sunt redactor coordonator la revista Arhitectura. Fotografia și scrisul mi-au fost și încă îmi sunt doi prieteni dragi pe care i-am îmbinat, prin presa scrisă și online, mai bine de 18 ani. Probabil, unul în completarea sau regăsirea celuilalt, dar mereu împreună, pentru că personal nu excelez nici în fotografie, nici în scris. Așadar, mă folosesc de amândoi, că d-aia e prietenie, nu întotdeauna în aceeași măsură, depinde cum îmi iese mai bine, oricum, nu se pot substitui unul pe celălalt. În general, la capitolul fotografie, când ochiul vede și inima cere… obiectele, natura, ființele, clădirile, timpul, spațiile, lumina, umbrele, situațiile, toate acestea se transpun ușor în emoții puternice printr-o singură apăsare a declanșatorului aparatului de fotografiat. În cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2023, secțiunea Fotografie, cei care au reușit să retransmită aceeași emoție în scris și să respecte tema „Împreună” au fost printre nominalizați. Eu, unul, asta am căutat.

La un nou majorat și pe proces-verbal vorbind…

A fi parte din juriul secțiunii de Fotografie BNA 2023, alături de doi oameni pe care îi apreciez în tot ceea ce fac în acest domeniu, Andrei Mărgulescu și Vlad Eftenie, pentru mine a fost ca un nou majorat. La primul majorat, implicit la 18 ani, primești confirmarea că ai discernământ în ceea ce privește deciziile următoare pe care le vei lua în viață. La acest nou majorat în fotografie, jurizarea secțiunii Fotografie de arhitectură, întâlnirea cu Andrei și Vlad, devoalarea notelor pe care le-am acordat fiecare în parte proiectelor și apariția din prima a unui numitor comun, respectiv nominalizații și câștigătorul concursului, mi-au reconfirmat că tot ceea ce am învățat, experimentat, simt sau cred, de o parte sau de cealaltă a aparatului de fotografiat, subiectiv sau nu, nu este greșit. Pentru o mai bună transparență a deciziilor luate de juriu privind nominalizările și premiul secțiunii, vă redau aici întreg procesul-verbal.
Fotografia de arhitectură este un domeniu al exprimării vizuale care se supune unor exigențe estetice riguroase. Dincolo de respectarea aspectelor care țin de acuratețea și precizia redării perspectivei, a spațialității și atmosferei, a detaliilor constructive, a expresiei arhitecturale a subiectului reprezentat - juriul a urmărit modul de structurare a discursului vizual narativ - atât prin utilizarea unei imagini singulare sau a unei alcătuiri în serie. De asemenea, utilizarea factorului emoțional poate fi în măsură să sporească impactul lucrării. Juriul a căutat și a apreciat convergența acestor aspecte, atât obiective, cât și de natură subiectivă, și capacitatea relației imagine-text de comunicare a mesajului intenționat, circumscrisă respectării temei generale.

Martori în așteptare - Premiul secțiunii

Seria are coerență compozițională și narativă, cele trei imagini reușesc să spună o poveste complexă, cu sensibilitate. Arhitectura devine un fundal cu rol activ în conturarea popasului și tăcerilor care definesc atât relația personajelor cu spațial propriu-zis, cât și spațiul dintre subiect și privitor. Proiectul respectă cerințele temei.

Fețele clădirilor - Nominalizare

Fotografierea frontală și lumina indirectă transformă limbajul arhitectural într-un instrument aproape didactic de apropriere comparativă a unor elemente de tipologie arhitecturală: ușa, fereastra, streașina, timpanul, acoperișul, traveea, textura, culoarea și materialele - împreună, alcătuiesc aici „corpul” arhitecturii. Proiectul respectă cerințele temei.
Juriul a apreciat capacitatea unei imagini individuale, în oglindă cu textul propus, de a contura o poveste complexă. Autorul se distanțează, neutru, lăsând vocea ansamblului arhitectural reprezentat să transmită ideea unui „împreună” prin utilizarea creativă a punctului de stație, perspectivei, centralității elementului de legătură și utilizarea echilibrată, spre neutru, a mijloacelor estetice. Proiectul respectă cerințele temei.

Doar o simplă completare, în afara procesului-verbal

În orice concurs, fie acesta de fotografie sau nu, juriul trebuie, de asemenea, la fel ca și participanții, să urmeze ad litteram regulamentul. În cazul de față, multe proiecte din cele 40 înscrise nu au respectat tema „Împreună”, nici prin titlu, nici prin descriere, nici prin stare, nici prin fapt. Păcat, nu neapărat pentru participanți, pentru care, pur și simplu, a fost o chestiune de voință, de timp sau de stare. Încercarea grea a fost pentru noi, ca juriu, fiind nevoiți să depunctăm o mare parte din fotografiile care meritau din plin aprecierile și atenția publicului larg. Nu doar ale noastre.

Dar cum se face fotografia de arhitectură?

Aici voi preda ștafeta celor doi profesioniști alături de care am avut onoarea să fac parte din acest juriu. Andrei și Vlad au promis că se vor implica mai mult în paginile revistei Arhitectura, print și online, printr-o serie de articole din care, în opinia mea, avem toți de învățat, oameni, arhitecți, fotografi aflați la început de drum, amatori sau profesioniști. O mică parte a acestui deziderat o puteți citi în paginile care urmează, de la Andrei și Vlad, restul, în viitor, probabil într-un număr special al revistei Arhitectura, cu tema cărți, publicații, fotografie și film. Am spus film?

Gala cărților, fotografiei și a filmului, Târgoviște

Da, ați citit bine, gala filmului. Bineînțeles dăm credit infinit cărților, revistelor și fotografiilor, dar viitorul este în video, că vrem, nu vrem, că ne place sau nu ne place, știm cu toții asta. Eu știu, vreau și îmi place, am început de câțiva ani să cochetez și cu videografia. Ce am aflat cu bucurie la Târgoviște? Bienala Națională de Arhitectură își propune să înființeze, în 2025, secțiunea „Filme de Arhitectură”, o secțiune absolut necesară în condițiile în care, în ultimii doi ani, am văzut perfecționismul și creativitatea arhitecților la lucru și în această direcție. La Târgoviște, fie că a fost vorba despre cărți, reviste, fotografie sau video, împreună am descoperit cum este să treci dincolo de fotografie, de paginile citite sau de ecranul pe care ai văzut un film. În fond, important este să faci ceea ce îți place. Și să îți placă ceea ce faci. Și totuși, cum a fost la Târgoviște?

„Because a cat’s the only cat who knows where it’s at”