Explorând tendințe actuale în arhitectura de interior: recapitularea Bienalei Naționale de Arhitectură 2023

Secțiunea Arhitectură de Interior a reprezentat pentru noi, membrii juriului, o platformă captivantă pentru explorarea creativității și inovației în cadrul proiectelor realizate și implementate la nivel național, în ultimii doi ani.

Identificarea contextului

În ultimii ani s-a putut constata o cerere crescândă pentru servicii de arhitectură de interior, atât din partea dezvoltatorilor imobiliari, cât și a proprietarilor individuali, ca rezultat al interesului sporit pentru estetică și funcționalitate în spațiul de locuit sau de afaceri.
Astfel, în dezvoltarea de proiecte și ansambluri rezidențiale moderne, în industria de ospitalitate și nu numai, se pune un accent crescând pe designul interior. Influența arhitecturii de interior a devenit un element crucial în atragerea clienților.
Sectorul arhitecturii de interior a devenit treptat un mesaj transparent de statut economic și social, transformându-se în mesagerul unei apartenențe sociale și economice a unui segment de populație în creștere, care recunoaște importanța esteticului și funcționalului în stilul de viață.

Considerații generale

Pe parcursul zilelor de jurizare, am putut identifica o serie de atribute specifice acestei ediții, care ne-au oferit o imagine despre direcțiile de dezvoltare ale domeniului. Aceste direcții ar putea fi sintetizate în câteva principii:
- Varietate și diversitate: cele 120 de proiecte au reflectat o gamă largă de stiluri, tehnici și abordări. Această diversitate ne-a putut oferi o viziune panoramică asupra evoluției naționale a arhitecturii de interior a momentului.
- Tendințe emergente: temele comune care au apărut în cadrul acestor proiecte, cum ar fi adoptarea tehnologiilor avansate, accentul pe sustenabilitate, folosirea inteligentă a spațiului, ne-au clarificat asupra accelerării acestor tendințe și în România.
- Calitatea execuției: s-a putut remarca nivelul ridicat de calitate în ceea ce privește execuția și implementarea acestor proiecte. Relevarea acestui nivel de performanță a evidențiat îmbunătățirea standardelor de implementare și execuție, la nivel național.
- Impact: este evident că proiectele studiate au un impact pozitiv asupra comunităților respective, aducând inovații în spațiile interioare publice sau private și îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor. Putem vorbi de o evoluție evidentă în crearea de medii și spații estetice și funcționale, care deservesc în mod nemijlocit societatea în ansamblul ei.
Ca o concluzie, se poate spune că cele 120 de proiecte nu doar că au demonstrat un trend de dezvoltare semnificativă a arhitecturii de interior la nivel național, ci au și ilustrat o imagine cuprinzătoare a potențialului acestui segment de proiectare, la nivel național.

Detalieri

Comisia din care am avut onoarea să fac parte a mai fost compusă din dr. arh. Agostino Bossi și dr. arh. Tomnița Florescu.
Ca membru al comisiei de jurizare, pot afirma că am avut oportunitatea de a evalua unele lucrări remarcabile, fiecare reflectând interpretări unice. Cele 120 de proiecte depuse în cadrul concursului au reflectat în mod inechivoc o evoluție complexă a arhitecturii de interior la nivel național, în ultimii doi ani.
Analiza fiecărui proiect a fost ghidată de criterii precum inovația în design, funcționalitatea spațiului, utilizarea eficientă a resurselor, creativitatea în utilizarea materialelor, adaptabilitatea proiectului la nevoile specifice ale utilizatorilor.
Procesul de selecție a condus către dezbateri intense și argumentate, evidențiind astfel importanța acordată fiecărui proiect în parte.
Din cele 120 de proiecte depuse au fost alese 12, din care comisia de jurizare a decis să acorde două premii ex aequo, recunoscând astfel calitatea excepțională a două proiecte distincte: „Istorie renăscută - Cafeneaua Veche 9”, (autori: arh. Irina STOICA, arh. Daniela ULEA, arh. Maria MOTA) și „Apartament MP” (Attila KIM Architects - Attila KIM, Alexandru SZŰZ POP, Gabriel CHIȘ BULEA).
Proiectul „Istorie renăscută - Cafeneaua Veche 9” (autori: arh. Irina STOICA, arh. Daniela ULEA, arh. Maria MOTA), este o intervenție atentă pe o clădire atestată la 1812, din Centrul Vechi, loc de întâlnire al elitei de odinioară, cu personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Luca Caragiale și Regele Carol al II-lea. Intervenția arhitecturală nu aduce modificări compartimentării existente, iar spațiul readus la lumină și amenajat într-un mod articulat ne-a atras atenția de la o primă parcurgere.
Proiectul „Apartament MP” (Attila KIM Architects - Attila KIM, Alexandru SZŰZ POP, Gabriel CHIȘ BULEA) ne relevă amenajarea unui apartament, piano nobile, aflat într-un imobil din secolul al XVIII-lea, amplasat în zona pietonală din centrul orașului Cluj-Napoca. Renovarea acestui apartament generos are ca punct focal o colecție impresionantă de artă contemporană, care a determinat alegerea limbajului stilistic, a modului de recompartimentare spațială și reorganizare funcțională. Plecând de la un concept integrator al lucrărilor de artă, abordarea arhitecturală a acestei amenajări a condus către un rezultat coerent și doveditor de măiestrie și atenție.

În loc de concluzie

Reflectând asupra acestui eveniment, mă întreb cum putem să ne implicăm mai mult în sprijinirea și promovarea amenajării de interior. Fiecare spațiu interior, fie el public sau privat, este o nouă oportunitate de a aduce esteticul și funcționalul împreună în viața oamenilor. Arhitectura de interior poate genera spații care inspiră și îmbunătățesc permanent, substanțial și indubitabil, calitatea vieții noastre cotidiene.
Această concluzie invită cititorii la o reflecție profundă asupra rolului esențial al arhitecturii de interior în viața noastră privată și în viața publică a urbei.