Vinăria Asconi

„Wine of Moldova. A Legend Alive”

Iurie POVAR Președinte al Uniunii Arhitecților din Republica Moldova

Norocos e cel care are un vin bun,
o carte bună, un prieten bun.
Molière

Cultivarea viței de vie, pe teritoriul basarabean, are rădăcini în cele mai vechi timpuri, vestigiile datând din epoca cenozoică, acum cca. 70 milioane ani. Domesticirea și introducerea în cultură a viței de vie sălbatice are loc, cel mai probabil, în perioada culturii Cucuteni-Tripoliene, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (mil. VI – IV î.Hr.), care a cuprins și teritoriul actual al Republicii Moldova.

Ulterior, au apărut, pe întreg țărm nordic al Mării Negre, la sfârşitul sec. VIII – începutul sec. VII î.e.n., coloniile greceşti, care inițial aveau un rol de centre comerciale de tranzit și apoi au trecut la producția proprie de mărfuri necesare populației locale și comercializarea acestora.

Se presupune că, la începutul colonizării grecești, populația locală cultiva deja vița de vie, dar numărul de soiuri adaptate la condițiile climaterice locale și tehnologiile aplicate era limitat și nu asigurau o producție de vinuri comparabilă cu calitatea celor grecești care erau la mare căutare, fiind unul dintre componentele principale ale comerțului. Odată cu instalarea în regiune, coloniștii greci au introdus și alte soiuri care s-au adaptat condițiilor locale sau au generat soiuri noi și au fost promovate noi procedee de cultivare a viței de vie. Despre gradul înalt de dezvoltare a viticulturii în regiune ne vorbesc și monedele din Tiras, provenite din sec. III şi II î.H, pe care era reprezentată vița de vie.

Îndeletnicirea vinificației, indiferent de perioada istorică sau situația social-politică, s-a dezvoltat pe teritoriul Republicii Moldova, devenind unul dintre sectoarele principale ale agriculturii naționale, atingând rezultate impunătoare în producerea vinurilor de calitate.

Vinul este poezie îmbuteliată.
Robert Louis Stevenson

Arta vinului

Proclamarea independenței și suveranității Republicii Moldova a avut o semnificație specială, în prima etapă când au dispărut piețele tradiționale de desfacere a produselor vitivinicole și industria s-a orientat spre consumuri limitate și de calitate redusă. Ulterior, s-au cultivat specii eficiente de struguri și tehnologii avansate de vinificație pentru a readuce faima vinurilor pe piața mondială.

Sectorul vitivinicol din Republica Moldova s-a materializat prin crearea Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), care are răspunderea promovării vinurilor moldovenești pe piețele externe, sub umbrela brandului de țară „Wine of Moldova. A Legend Alive”, care are scopul de a unifica producătorii autohtoni de vin și de a facilita exportul.

Moldova a făcut progrese impresionante în sporirea calității vinurilor datorită sistemului de indicații geografice protejate (IGP) care acoperă cele patru zone vitivinicole: Valul lui Traian, Ștefan Vodă, Codru și Divin.Dovadă sunt medaliile câștigate la concursuri internaționale: Decanter World Wine Awards, Mundus Vini, Concours Mondial du Bruxelles, International Wine Challenge, etc. Astăzi, Moldova are 112 mii ha de viță de vie, unde sunt plantate peste 50 de soiuri de struguri.

În anul 2020, vinurile Moldovei au obținut 956 de medalii (417 aur, 277 argint și 169 bronz) la 32 de concursuri internaționale în ciuda impedimentelor și restricțiilor cauzate de situația epidemiologică globală. 624 dintre aceste medalii au fost câștigate de vinificatorii locali susținuți de ONVV. 65 de companii vinicole din țară au expediat mostrele de vinuri, spumante și divinuri și au luat calificative excelente din partea juraților străini.

O sticlă de vin conține
mai multă filosofie decât toate
cărțile din lume.
Louis Pasteur

Arta oamenilor dedicați

La începutul acestui secol, mulți dintre vinificatorii moldoveni s-au orientat către filiera producției de calitate. Unul dintre acești patrioți adevărați este Anatol Sârbu, care și-a dezvoltat afacerea de familie și suflet în centrul Republicii Moldova, în s.Puhoi, raionul Ialoveni, locația fiind amplasată la hotarele zonelor vitivinicole Codru și Ștefan Vodă. Compania a fost înființată, în anul 1994, de către familia Sârbu pe baza unui punct de prelucrare primară a strugurelui viței de vie, construit pe vremurile sovietice. Anterior, aici se recepționau strugurii și se obținea sucul care se transporta la fabrica de vinuri din Bulboaca, o localitate din apropiere, unde avea loc prelucrarea și îmbutelierea vinului. La momentul preluarii afacerii, nici unul dintre imobilele și liniile tehnologice ale punctului de prelucrare nu funcționau. Clădirile existente sunt desființate treptat, reabilitarea și dezvoltarea întreprinderii realizându-se pe două căi: plantarea podgoriilor proprii de viță de vie pe o arie de circa 500 ha cu soiuri de calitate și retehnologizarea procesului de vinificație. În paralel, s-au edificat hale de producere, păstrare și îmbutiliere a vinurilor, săli de degustare.

Actualmente, procesul de vinificație la Asconi Winery este organizat conform standardelor internaționale și strict monitorizat, de la creșterea strugurelui până la pregătirea vinului pentru comercializare, ceea ce permite ca majoritatea producției să fie exportată în circa 25 țări din Europa, Africa, Asia, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, China, Japonia, etc.

În viitor, se planifică extinderea podgoriilor până la 800 ha. Sporirea interesului turistic față de Republica Moldova datorită succeselor și reputației vinificatorilor autohtoni, promovării eficiente a Drumului Vinului, au introdus în arealul serviciilor prestate de Asconi Winery noi destinații de cazare și agrement pentru toate categoriile de turiști.

Concomitent, pe terenurile libere s-au edificat 12 case, un magazin, terase pentru evenimente de familie sau manifestări culturale, conferințe și câteva restaurante în stil rural cu pereți din lut, acoperișuri din stuf, geamuri, obloane, stâlpi și balustrade din lemn. Obiectivul de a readuce tradițiile naționale moldovenești în construcția locuințelor, corespunde principiilor sustenabilității promovate în epoca contemporană. În interior, casele sunt amenajate ca spații hoteliere cu condiții moderne de confort cu conotație rustică. S-au folosit covoare, perdele, țesături, obiecte casnice și de artizanat, din diferite zone ale țării. Lucrările de edificare a caselor și restaurantelor au fost executate de meșteri populari locali. Puncte de atracție al complexului Asconi Winery sunt cele trei piscine și restaurantele tip „Bistro”. Pentru funcționarea ansamblului în toate anotimpurile sunt folosite tehnologii moderne de energie regenerabilă, geotermală, etc.

Dedicația creatorilor Asconi Winery față de țară, tradiții și istorie a făcut posibilă apariția unui complex atractiv din punct de vedere al producției vinurilor de calitate, cât și al serviciilor hoteliere, agrement și care posedă un potențial impunător de favorizare a imaginii Republicii Moldova în contextul agro- eco- și etno-turismului.

Dumnezeu a creat apa;
însă omul a creat vinul.
Victor Hugo

Arta oamenilor creativi

Este evident, că orice inițiativă a oamenilor devotați meseriei și breslei trebuie susținută, promovată și materializată prin intervenția profesioniștilor din domeniile artelor: arhitecți, designeri, decoratori, pictori, etc. În cazul Asconi Winery un rol decisiv a avut relația de colaborare și parteneriat, care s-a dezvoltat treptat între patronul complexului Anatol Sârbu și arhitectul, designerul Sandu Prosii. Ambii au demonstrat eficiența, calitatea și capacitatea enormă a unei activități sincronizate, orientate spre un scop comun, clar și definit.

Proiectul de arhitectură pentru complexul agroturistic Asconi Winery a fost inițiat în anii 1998-1999, în momentul când fabrica de vinuri din s. Puhoi, edificată în perioada sovietică și-a schimbat proprietarul și s-a transformat în business privat familial. Inițial, problema consta numai într-o reconstruire fragmentară, în special, schimbarea acoperișurilor vechi și geometriei acestora. Ulterior, a apărut necesitatea creării unei săli de degustare cu denumirea „Cerdac”, situată deasupra halei de păstrare a colecției de vinuri.

În anii următori, vinăria s-a dezvoltat și s-au modernizat obiective tehnologice: birourile, halele de păstrare și linia modernă de îmbuteliere a vinurilor. S-a generat ideea de reorganizare a spațiului și teritoriului pentru recepția vizitatorilor, degustarea vinurilor, bucatelor naționale și pentru desfășurarea diverselor evenimente.

Arhitectul de interior – Sandu Prosii, în comun cu proprietarul – Anatol Sârbu, au identificat conceptul dezvoltării ulterioare a terenului cu primul restaurant și bucătărie.Temeiul conceptului realizat a devenit principiul „spațiului autentic” – sintezei tradițiilor naționale în construcții, decorului interioarelor cu noile tehnologii pentru instalațiile tehnice și industriale. O importanță deosebită a fost acordată detaliilor: s-au refolosit materiale locale, ecologice, care trăiau “a doua viață” după demolarea edificiilor chișinăuene (grinzile de lemn, cărămida, țigla ceramică, etc.). Pentru realizarea proiectelor de extindere și modernizare, ulterior pentru asigurarea activității restaurantelor și teraselor s-au angajat specialiști locali. Regula de bază a fost totul trebuie să fie autentic. Astfel au apărut terasele și restaurantul.

Odată cu dezvoltarea turismului în Republica Moldova, conceptul complexului vitivinicol s-a regăsit în 12 case pentru oaspeți, cu imaginea unui “sat moldovenesc” și un restaurant, toate fiind realizate din materiale și tehnologii tradiționale (lut, lemn, stuf, etc.). Proiectul a crescut treptat, însă esența a rămas - de a forma o micro zonă cu colorit național și noi tehnologii moderne în industria vinurilor. Bucătăria tradițională moldovenească cu alimente de la producătorii locali, vinul extraordinar și atmosfera binevoitoare a gazdelor și casei au fost evaluate la justa valoare de oaspeți din țară și străinătate.

Colegul nostru, B. Gangal cunoscut prin proiectele de restaurare a fost invitat în echipă pentru a propune variante de etno-construcții. Cele 12 case și restaurantul “Sol Negru”, prin aspectul interior și exterior, amplasament, materiale de construcție și finisaje tradiționale aplicate, cufundă vizitatorii în atmosfera unui sat moldovenesc cu drumuri șerpuite, piața horelor, pridvoare și gazon pline cu flori de gradină. Acoperișuri din stuf, căsuțe vopsite cu var și “sineală”, tâmplărie din lemn ne trezesc sentimente de dragoste de vatră, baștină și neam.

Cazul Asconi Winery este un exemplu demn de a fi urmat în special, prin unitate de gânduri și fapte ale tuturor actorilor și participanților la procesul investițional, începând cu alocarea surselor financiare necesare, luarea deciziilor privind proiectarea și realizarea obiectivelor planificate și finalizând cu promovarea și întreținerea cotidiană a acestora, ori, vorbind mai simplu: toți au urcat într-o barcă și au vâslit în aceiași direcție.

O altă realizare extrem de importantă este selectarea unui stil tradițional, ceea ce s-a dovedit a fi mult mai complicat decât a urma soluții moderne. Opțiunea de a urma principiile etniei și tradiției facilitează enorm păstrarea autenticității meseriilor în construcții, finisări și în alte meșteșuguri populare, deoarece în activitățile de materializare a ideilor arhitecturale sunt consolidate câteva generații de meșteri locali: vârstnici și tineri, care pe parcursul executării lucrărilor transmit cu acuratețe și în profunzime talentele, experiența și cunoștințele, preluate de la predecesori.

Și, nu în ultimul rând, este necesar de a menționa semnificația deosebită a complexului Asconi Winery și a unor edificii similare din țară pentru afirmarea imaginii Republicii Moldova pe plan internațional ca un stat cu rădăcini și tradiții istorice, culturale, vitivinicole bogate și un potențial turistic substanțial.