RDW

„Noul MNIR”, concurs internațional de soluții

PREMIULL I

PREMIULL I

Inițiativa organizării unui concurs de soluții pentru un nou concept spațial și muzeografic al Muzeului Național de Istorie a României din București a fost luată de conducerea instituției încă de la sfârșitul anului 2012, odată cu constatarea faptului că proiectul și lucrările de consolidare efectuate până la acel moment erau necorespunzătoare, că monumentului istoric trebuia să i se aplice un design contemporan care să-l pună în valoare, să sporească spațiile (aria utilă) și funcționalitatea lor, dar și să servească unui discurs muzeal și expozițional complet nou. Chestiunile bugetare și problemele uneori greu de surmontat legate de organizarea unui concurs internațional de soluții au condus la depășirea calendarului estimat inițial, astfel că lansarea publică a procedurii, pusă sub egida Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), s-a produs abia la 1 februarie 2016.

Trebuie amintit și faptul că relansarea inițiativei realizării Noului MNIR a fost impulsionată de Administrația Prezidențială a României, care a avut ideea de a plasa investiția sub semnul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, în 2018, concursul, proiectul și demararea lucrărilor urmând să devină „gesturi simbolice și promisiuni pentru viitor”, așa cum reiese din tema-program.

Promotorul MNIR a obținut consultanță de specialitate de la Ordinul Arhitecților din România, care a gestionat relația metodologică cu UIA, echipa de consultanți/ experți pentru elaborarea temei, regulamentului, documentației de concurs, comunicarea oficială cu arhitecții interesați de participare, propunerea unei componențe a juriului și întreaga logistică pentru desfășurarea lucrărilor juriului internațional. Procedura s-a desfășurat conform OUG 34/2006 – în timpul desfășurării concursului, Parlamentul României a adoptat o nouă lege a achiziţiilor publice – dar și cu respectarea prevederilor Directivei Parlamentului European și a Consiliului 24/2014. Acestor cerințe i s-a adăugat și respectarea regulamentului-cadru UNESCO/ UIA pentru concursuri de arhitectură și urbanism, potrivit condițiilor de recunoaștere acordată de UIA.

Complexitatea temei rezulta din cele câteva obiective ale promotorului privitoare la proiectul ce urma a fi achiziționat:

– patrimoniale, însemnând consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a clădirii MNIR, vechiul Palat al Poștelor, lucrare a arh. Alexandru Săvulescu, din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, al cărui interior a fost transformat pentru Muzeul de Istorie în 1970;

– muzeale, adică un concept spațial care să faciliteze relația dintre public și expunerile permanente care pun în valoare principalele piese ale colecțiilor muzeului, dar și flexibilitatea necesară expunerilor tematice și expozițiilor temporare, alte evenimente etc.;

– urbane, ceea ce presupune îmbunătățirea legăturilor cu orașul prin creșterea accesibilității și oferta de spații pentru noi activități publice;

– structurale, însemnând ansamblul intervențiilor constructive care să asigure o bună comportare a construcției în timp pentru a nu perturba echilibrul deja instalat;

– economice, care să permită alocarea judicioasă a resurselor atât în faza de realizare, cât și în exploatarea clădirii în ansamblul ei.

Dificultățile abordării unui astfel de proiect erau augmentate de anumite caracteristici spațiale, din care ar trebui amintite faptul că imobilul a fost proiectat inițial pentru o funcțiune complet diferită de aceea de muzeu (neajuns care a marcat muzeul de la instalarea în vechiul Palat al Poștelor), faptul că amplasamentul este „sigilat” pe amprenta actuală și că nu pot exista extinderi și reconformări spațiale majore decât pe verticala curții interioare, precum și de permisivități relativ restrânse din punct de vedere arhitectural.

Nu în ultimul rând, ca în cazul oricărui spațiu cu funcțiuni și expresivități contemporane implantat într-o clădire monument istoric, tema cerea o abordare creativă, dar care să creeze un raport judicios și subtil totodată între arhitecturile generate de istoria prin care clădirea monument a trecut în cei 120 de ani.

Criteriile de evaluare și selecție a proiectelor au fost enunțate în temă cu ponderea utilizată de juriu în calculul punctajelor: funcționale-spațial 20%, muzeografic 20%, patrimonial 20%, urbanistic 20%, structural 10% și economic 10%.

Juriul concursului a fost alcătuit din 7 membri titulari și 2 supleanți, din care, pentru fiecare componentă, un membru a fost desemnat de UIA, potrivit uzanțelor concursurilor internaționale. Titularii au fost: arh. Rainer Mahlamäki (Finlanda, ales președinte al juriului), arh. Pere Riera (Spania), arh. Dan Hanganu (Canada-România), Ernest Oberländer-Târnoveanu (istoric, director MNIR), arh. Roisin Heneghan (Irlanda, reprezentant UIA), arh. Oana Bogdan (Belgia) și arh. Șerban Sturdza (România). Supleanți au fost desemnați arh. Kim Attila (România) și arh. Isa Stürm (Elveția, reprezentant UIA). La lucrările de jurizare, arh. Kim Attila l-a înlocuit pe arh. Pere Riera, prezența acestuia la București fiind împiedicată de motive obiective.

Anunțarea rezultatelor jurizării, din data de 1 iuie 2016, a fost urmată de deschiderea expoziției proiectelor participante, la sediul MNIR. Din nefericire, jurizarea nu a fost urmată și de așteptata festivitate de premiere și de procedura de negociere a contractului de proiectare cu câștigătorul concursului. Au fost depuse două contestații care au fost declarate inadmisibile, dar procedura nu este finalizată deoarece, potrivit comunicatului OAR: „După deschiderea plicurilor secretizate, s-au verificat condițiile de eligibilitate și compatibilitate pentru toate proiectele. Pentru corectitudinea procedurii de atribuire, organizatorul și promotorul au sesizat Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) asupra proiectului de pe locul 1, unde pot exista suspiciuni de incompatibilitate”. Dacă e să subliniem un punct slab al acestui concurs, prevederile legate de eligibilitate și evitarea conflictului de interese nu au fost formulate suficient de riguros, astfel încât juriul să rămână unicul arbitru al procedurii.

 

Premiile concursului au fost acordate proiectelor desemnate de juriu astfel:

 

Premiul I: 30.000 euro/ Proiectul nr. 59

Concurent: SC „STARH – ARHITECTURĂ, CONSTRUCȚII, DESIGN” SRL

Autor: arh. Florian Stanciu

Coautor: arh. Maria-Iulia Stanciu

Colaboratori arhitectură: Cosmin Gălațianu, Cosmin Georgescu, Horia Munteanu, Octavian Bîrsan, Andreea Rădulescu, Valentin Drăgănescu

 

Premiul II: 20.000 euro/ Proiectul nr. 62

Concurent:  AWA-A

Autori: arh. Ángel Iglesias Velasco, arh. Abraham Muñoz Isabel, arh. Sergio Walter Martínez Nieto

Colaboratori arhitectură: Alejandra Santos González, Juan Orcajo Garea

Colaboratori specialităţi: consultant restaurare – Cruz de la Higuera Arranz, consultant muzeografic – María Piedad Gómez-Moreno Calero

 

Premiul III: 10.000 euro/ Proiectul nr. 76

Concurent: SC STUDIO EST & PARTNERS SRL

Autor: arh. Alexandru Ion Muntean

Coautor: arh. Adriana Caraza, arh. David Stancu

Colaboratori specialităţi:  consultanți tehnici – ing. Cătălin Caraza, arh. Natalia Vitzileos, arh. Vedrana Puhalo, Bianca Chelu, consultant muzeografic – ist. Simina Stan, ist. Lavinia Popica,

 

Apreciere Premiul I

„Pentru valorile sale în termeni de arhitectură, funcționalitate și peisaj urban, proiectul cu numărul 59 a fost considerat ca având potențialul cel mai ridicat pentru muzeu în ceea ce privește dezvoltarea sa și, prin urmare, i se acordă premiul întâi și se recomandă continuarea cu acest proiect. Juriul a apreciat în mod special bolta impresionantă, care creează un nou tip de spațiu în curte, funcționând ca loc de întâlnire al vizitatorilor, ca un living al muzeului și, mai general, al orașului. Spațiile situate sub curte sunt legate cu măiestrie de clădirea existentă, prezentând o soluție funcțională, compactă și eficace.” (raportul juriului)

 

panel-1-4_150pp

panel-2-4_150pp

Apreciere Premiul II

„Calitatea singulară a acestui proiect admis constă în crearea unei curți clare, noua clădire fiind situată sub curte. Designul are o circulație clară și pragmatică. Fațada la Calea Victoriei este prioritizată în mod clar, cu o intrare clară și deschisă. Există o progresie evidentă de la intrare către expunerea Copiei Columnei lui Traian. Lumina este introdusă în nivelurile inferioare printr-o serie de tăieturi volumetrice în curte. […] Conceptul negociază din punct de vedere arhitectural diferența de nivel dintre strada Poștei și Calea Victoriei. Posibilitatea legăturilor cu străzile Stavropoleos și Franceză nu este realizată, cu toate că juriul a considerat faptul că acest lucru poate fi atins în cadrul conceptului.” (raportul juriului)

PREMIULL II

PREMIULL II

mi_2272_plansa_2_150_dpi

Apreciere Premiul III

„Proiectul este expus în mod clar și pragmatic. […] Acest proiect prevede o curte complet acoperită. Noul acoperiș este derivat din geometriile concurente și din înălțimile clădirii, care înconjoară curtea. Propunerea de utilizare a ETFE (etilen-tetrafluoretilenă) sugerează un material ușor, care ar putea diminua cerințele structurale de acoperire a acestui spațiu mare. Cu toate acestea, reprezentarea structurii este simplistă și nu dezvoltă în mod semnificativ ce ar fi necesar pentru a acoperi spațiul. Învelitoarea este ilustrată ca fiind clară, însă ETFE este translucidă, ceea ce ar avea un efect important asupra spațiului. Promisiunea de luare în considerare a sugestiilor geometrice nu este realizată, iar curtea devine, mai degrabă, un atriu lipsit de scară.” (raportul juriului)

PREMIULL III

PREMIULL III

mi_2272_plansa_3_150_dpi-bun

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog