RDW

Un MAsterplan pentru artă

1-1

Arta publică a oraşului Timişoara este, de mai bine de doi ani, ţinta unor atacuri concertate venite de la ambele capete ale vectorului top-down/bottom-up. Pe de o parte avem de-a face cu neglijenţa autorităţilor vizavi de artefactele ce punctează deja teritoriul urban (unde observăm statui furate de pe soclu, mutate cu excavatorul, vandalizate şi chiar contestate narativ, cum este cazul parcului de sculptură Tuborg), pe de altă parte, avem o contestare generalizată a însăşi ideii de artă contemporană venită, de această dată, din partea unui segment suficient de reprezentativ de cetăţeni ai urbei. Status quo este rezultatul direct al compromisului făcut în cazul lucrărilor amplasate recent în renovata zonă istorică, când subiectul a explodat în sfera publică. Pentru a evita apariţia inoportună a unor lucrări de artă socială, fără valoare artistică, proiectantul a hotărât în acest caz să curatorieze o serie de lucrări aparţinând unor autori contemporani consacraţi. Lucrările au fost primite însă cu răceală. Acuzele și nemulţumirile vehiculate surprind o paletă mai mult sau mai puţin justificată de argumente: lipsa de transparență a întregului proces de selecţionare, calitatea estetică a obiectelor în sine, caracterul impropriu în relaţie cu contextul. În ciuda contestării, evenimentul a scos la lumină nevoia de dialog pe marginea acestui subiect. Ce este arta publică, arta în spaţiul public, cine este comanditarul ei, curatorul, cui i se adresează şi în ce fel, cine o produce şi până unde merge libertatea artistului într-un context public deja definit? Recent, autorităţile locale au supralicitat această miză, comisionând la nivel de intenţie o primă lucrare ecvestră dedicată întemeietorului Timişoarei moderne, principele Eugeniu de Savoya. Din nou, ne întrebăm ce mai poate fi o ecvestră în secolul al XXI-lea?

Încercând să răspundă la toate aceste întrebări, continuând, în mod coerent, pe un alt nivel, preocupările sale manifestate în ultimul deceniu de activitate şi analizând beneficiile multiple ale largului parteneriat cultural consolidat în cadrul Bienalei Art Encounters, Fundaţia Triade, cu sprijinul AFCN, alături de partenerii ei: OAR Timiş, UPT, UVT, PMT, şi-a propus pentru anul 2016 iniţierea unui complex proiect pluridisciplinar de lectură şi programare spaţială a artei în spaţiul urban.

Utilizând o paletă diversă de metode de investigaţie şi intervenţie, aparţinând câmpurilor artelor vizuale, arhitecturii şi urbanismului, geografiei urbane, sociologiei şi psihologiei environmentale, programul fundaţiei Triade are intenţia declarată – şi asumată, de altfel, în cadrul primei ediţii a Bienalei Art Encounters –, de a genera un prim master plan al artei în spaţiul public al oraşului Timişoara. Evenimentele culturale propuse au fost poziţionate de-a lungul unui vector temporal, dar şi tematic, ce a surprins logica desfăşurării studiului, dar şi cea a alcătuirii master planului: un prim workshop pluridisciplinar de studii urbane adresate specialiştilor, o fază de consultare a consiliilor de cartier, un al doilea workshop de analiză urbană adresat studenţilor, conferinţe de prezentare.

Printre nevoile constatate în cadrul primului workshop amintim necesitatea unor programe de educare a publicului pentru a elimina confuziile existente între diferitele genuri şi tipuri de manifestări specifice artei în spaţiul public, problemele legate de necunoaşterea situaţiei reale, lucrările existente nefiind cartate, fişate şi marcate corespunzător, necesitatea definirii unui plan şi a unei strategii de inserţie bazate pe o bună cunoaştere a condiţiilor fizice, dar şi simbolice, specifice peisajului cultural al oraşului, atât la un nivel teritorial, cât şi în detaliu, definirea unor categorii de intervenţii, cu lucrări adaptate conform unor zone tematice şi identificarea unor posibile trasee tematice (de exemplu, traseul de sculptură contemporană, traseul de artă murală, traseul de spaţii performative), dar şi definirea unor spaţii de tip platformă, ce vor putea fi supuse unor intervenţii temporare, în urma unor proceduri de atribuire prin concurs de idei, identificarea acelor zone liminale, derelicte, lipsite de calităţi, ce vor putea fi deschise unor intervenţii de tip bottom-up, venite chiar din partea comunităţilor direct afectate. S-a pus accent pe necesitatea definirii unor metode de consultare/ informare a publicului, dar şi a unor mecanisme de implementare democratice şi transparente care să elimine problemele inerente procedurilor de comisionare şi amplasare. În acest sens s-a întrevăzut nevoia întocmirii unui for public consultativ aparţinând societăţii civile, cu expertiză în selecţia lucrărilor de artă publică comisionate şi, nu în ultimul rând, corelarea tuturor propunerilor de inserţie în spaţiul public cu Planul Urbanistic General al oraşului, în curs de elaborare.

Workshopul de analiză realizat cu participarea studenţilor de la Arhitectură, Arte plastice şi Psihologie environmentală a cartat atât intervenţiile de tip artistic existente în spaţiul public timişorean, cât şi modul în care aceste intervenţii sunt receptate – pe de o parte, de către publicul de specialitate, pe de altă parte, de către vizitatori, dar mai ales de către cetăţenii oraşului. Folosind metode deopotrivă ştiinţifice, aparţinând studiilor urbane – sociologiei sau psihologiei environmentale, dar şi lecturi subiective (de tipul derivei psihogeografice situaţioniste), workshopul a cartat îndeosebi zonele cu potenţial, ce pot servi deopotrivă ca suport, dar şi facilitator al artelor. Zona de studiu a surprins patru tipologii spaţiale specifice Timişoarei, un cartier istoric de la 1900 – Iosefin, un cartier de vile şi imobile antebelice de tip garden city – Elisabetin, un cartier cu funcţiuni şi tipologii mixte – Complex, şi un cartier tipic de blocuri – Calea Șagului. Urmărind schema triatică – conceput, perceput, trăit – definită de Henri Lefebvre, studenţii au urmărit modul în care arta existentă şi imaginată, deopotrivă, poate deveni, dincolo de naraţiunile ei simbolice, de sursele ei şi de formele ei specifice de expresie, o prezență vie în psihogeografia acestor teritorii urbane.

Rezultatele celor două workshopuri vor fi prezentate în zilele de 20 şi 21 octombrie, în cadrul conferinţelor BETA găzduite de Galeria Jecza.

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog