RDW

Dialog pentru Patrimoniu

Fotografii: Dorothee Hasnaş

În luna septembrie, echipa ATU – Asociaţia pentru Tranziţie Urbană a lansat o expoziţie de fotografie într-un spaţiu apreciat deja de iubitorii de patrimoniu şi cultură: Ceainăria Cărtureşti, unde a prezentat publicului patru scurtmetraje care sunt acum în spaţiul virtual – www.bucurestiulmeu.ro – şi care au fost vizionate la Carol 53 într-o seară de film săptămânală.  La aceste două lansări,  aşa cum se cuvine, au fost organizate și dezbateri1. Dar de ce să tot vorbim despre Patrimoniu? Dezbatem în saloane de ceai şi pe Facebook, în vreme ce clădiri istorice se prăpădesc în jurul nostru în urma lipsei măsurilor de întreţinere adecvată sau în urma unor acţiuni agresive ale unor oameni care le-au pus gând rău.

Tocmai gândul bun sau rău despre casele vechi este în miezul demersului pe care ni l-am propus în urmă cu un an, când am scris în aplicaţia de proiect aşa: „Pornim de la premisa conform căreia, chiar dacă ar exista un cadru legislativ mai coerent şi mai eficient, protecţia patrimoniului tot n-ar fi un lucru sigur. Legile sunt aplicate în spiritul protecţiei reale a patrimoniului numai atunci când există câteva principii pe care le agreează toţi membrii unei societăţi. Pe parcursul ultimilor 4 ani, organizațiile non-guvernamentale au urmărit modurile în care administrația publică a răspuns la problematica situației actuale a patrimoniului construit. Am constatat că factorii de decizie preferă să investească banii publici pentru beneficii imediate de imagine: pavări şi repavări de şosele, elemente de mobilier urban, plantaţii de flori, mobilarea unor spaţii de joacă pentru copii, amenajarea unor fântâni publice etc. Ca urmare a faptului că nu s-au făcut intervenţii care să demonstreze contrariul, percepția publicului cu privire la reabilitarea clădirilor vechi este distorsionată. Restaurarea clădirilor de patrimoniu este văzută ca fiind ceva foarte scump, care nu se justifică economic. Clădirile de patrimoniu sunt văzute de decidenţi ca fiind în sarcina exclusivă a proprietarilor. După multă incertitudine şi efort, aceştia au primit prin retrocedare proprietăţi aflate într-o stare foarte avansată de degradare”. Şi pentru că am constatat că sunt relativ absente din discursul public abordări care prezintă valorizarea patrimoniului în termeni de dezvoltare durabilă şi care să introducă ideea conform căreia reabilitarea acestor imobile trebuie să fie o responsabilitate publică, ne-am hotărât să vorbim şi să convingem că e necesar să avem o atitudine pozitivă față de patrimoniu, indiferent ce suntem: oameni politici sau politicieni2, proprietari de clădiri vechi sau de apartamente de bloc, oameni de afaceri, agenţii imobiliare, jurnalişti, hipsteri, artişti, liceeni, copii, pensionari etc. Sunt necesare investiții publice pentru a echilibra balanţa între costurile reparării şi refuncţionalizării acestor construcţii şi, respectiv, beneficiile la nivelul întregii comunități: păstrarea identităţii locale şi naţionale, trecerea în bune condiţii a moştenirii trecutului către viitor. Investiţiile publice sunt făcute însă din resursele comunităţii locale (buget local) sau ale societăţii (buget naţional). Trebuie deci să ne punem de acord cu toţii că patrimoniul merită efortul nostru ca societate. Cei care sunt convinşi de această idee trebuie să-i convingă pe cei care nu văd încă acest lucru. Şi cum facem asta? Prin cuvânt rostit sau scris (dezbatere, film, website, articole în reviste) şi prin imagine (expoziţie, film, articol în reviste).

 

NOTE:

1.
Evenimentele sunt parte a unui proiect intitulat
„Dialog pentru Patrimoniu”, care a obţinut finanţare de la Ambasada Franţei în Bucureşti printr-un grant acordat în urma unui concurs de proiecte organizat în 2011.  Alături de echipa ATU  au stat şi alte organizaţii care fac parte din Platforma pentru Bucureşti şi care au preocupări legate de protecţia patrimoniului: Pro_Do_Mo – Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor, Salvaţi Bucureştiul, CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ACIPN – Asociația pentru Conservare Integrată a Patrimoniului Cultural și Natural, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei. Platforma pentru Bucureşti beneficiază de sprijinul CEE TRUST – Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe printr-un grant oferit pentru proiectul „Voci mai puternice” (Stronger Voices).

2.
Aşa cum există diferenţe de semnificaţie între conceptul de „politici publice” şi cel de „politică”, există diferenţe şi între „oamenii politici” – care vor să găsească soluţii la problemele celor pe care îi reprezintă – şi, respectiv, „politicieni” – care se concentrează pe lupta pentru putere, manifestând cinism faţă de conţinutul de idei pe care ar trebui să îl aibă ca referinţă atunci când îşi folosesc puterea dobândită.

Comments

comments

Comments are closed.

Powered by Jasper Roberts - Blog