Dialog pentru Patrimoniu

14.11.2012

Fotografii: Dorothee Hasnaș

În luna septembrie, echipa ATU - Asociația pentru Tranziție Urbană a lansat o expoziție de fotografie într-un spațiu apreciat deja de iubitorii de patrimoniu și cultură: Ceainăria Cărturești, unde a prezentat publicului patru scurtmetraje care sunt acum în spațiul virtual - www.bucurestiulmeu.ro - și care au fost vizionate la Carol 53 într-o seară de film săptămânală. La aceste două lansări, așa cum se cuvine, au fost organizate și dezbateri¹. Dar de ce să tot vorbim despre Patrimoniu? Dezbatem în saloane de ceai și pe Facebook, în vreme ce clădiri istorice se prăpădesc în jurul nostru în urma lipsei măsurilor de întreținere adecvată sau în urma unor acțiuni agresive ale unor oameni care le-au pus gând rău.

Tocmai gândul bun sau rău despre casele vechi este în miezul demersului pe care ni l-am propus în urmă cu un an, când am scris în aplicația de proiect așa: „Pornim de la premisa conform căreia, chiar dacă ar exista un cadru legislativ mai coerent și mai eficient, protecția patrimoniului tot n-ar fi un lucru sigur. Legile sunt aplicate în spiritul protecției reale a patrimoniului numai atunci când există câteva principii pe care le agreează toți membrii unei societăți. Pe parcursul ultimilor 4 ani, organizațiile non-guvernamentale au urmărit modurile în care administrația publică a răspuns la problematica situației actuale a patrimoniului construit. Am constatat că factorii de decizie preferă să investească banii publici pentru beneficii imediate de imagine: pavări și repavări de șosele, elemente de mobilier urban, plantații de flori, mobilarea unor spații de joacă pentru copii, amenajarea unor fântâni publice etc. Ca urmare a faptului că nu s-au făcut intervenții care să demonstreze contrariul, percepția publicului cu privire la reabilitarea clădirilor vechi este distorsionată. Restaurarea clădirilor de patrimoniu este văzută ca fiind ceva foarte scump, care nu se justifică economic. Clădirile de patrimoniu sunt văzute de decidenți ca fiind în sarcina exclusivă a proprietarilor. După multă incertitudine și efort, aceștia au primit prin retrocedare proprietăți aflate într-o stare foarte avansată de degradare”. Și pentru că am constatat că sunt relativ absente din discursul public abordări care prezintă valorizarea patrimoniului în termeni de dezvoltare durabilă și care să introducă ideea conform căreia reabilitarea acestor imobile trebuie să fie o responsabilitate publică, ne-am hotărât să vorbim și să convingem că e necesar să avem o atitudine pozitivă față de patrimoniu, indiferent ce suntem: oameni politici sau politicieni², proprietari de clădiri vechi sau de apartamente de bloc, oameni de afaceri, agenții imobiliare, jurnaliști, hipsteri, artiști, liceeni, copii, pensionari etc. Sunt necesare investiții publice pentru a echilibra balanța între costurile reparării și refuncționalizării acestor construcții și, respectiv, beneficiile la nivelul întregii comunități: păstrarea identității locale și naționale, trecerea în bune condiții a moștenirii trecutului către viitor. Investițiile publice sunt făcute însă din resursele comunității locale (buget local) sau ale societății (buget național). Trebuie deci să ne punem de acord cu toții că patrimoniul merită efortul nostru ca societate. Cei care sunt convinși de această idee trebuie să-i convingă pe cei care nu văd încă acest lucru. Și cum facem asta? Prin cuvânt rostit sau scris (dezbatere, film, website, articole în reviste) și prin imagine (expoziție, film, articol în reviste).

NOTE:

1. Evenimentele sunt parte a unui proiect intitulat „Dialog pentru Patrimoniu”, care a obținut finanțare de la Ambasada Franței în București printr-un grant acordat în urma unui concurs de proiecte organizat în 2011. Alături de echipa ATU au stat și alte organizații care fac parte din Platforma pentru București și care au preocupări legate de protecția patrimoniului: Pro_Do_Mo - Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor, Salvați Bucureștiul, CeRe - Centrul de Resurse pentru Participare Publică, ACIPN - Asociația pentru Conservare Integrată a Patrimoniului Cultural și Natural, Active Watch - Agenția de Monitorizare a Presei. Platforma pentru București beneficiază de sprijinul CEE TRUST - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe printr-un grant oferit pentru proiectul „Voci mai puternice” (Stronger Voices).

2. Așa cum există diferențe de semnificație între conceptul de „politici publice” și cel de „politică”, există diferențe și între „oamenii politici” - care vor să găsească soluții la problemele celor pe care îi reprezintă - și, respectiv, „politicieni” - care se concentrează pe lupta pentru putere, manifestând cinism față de conținutul de idei pe care ar trebui să îl aibă ca referință atunci când își folosesc puterea dobândită.