„A fost odată (ca niciodată)…” Recurență tematică influențe și conexiuni în spatele desenelor

Deși ca adulți ne aflăm într-o lume HD a imaginilor în mișcare, toți am crescut ascultând povești, alături de desene, ilustrații, imagini statice. Fie că este vorba de lumea Fraților Grimm sau de imaginile animate create de Walt Disney, toate reprezintă o primă inițiere într-o altă lume, uneori o lume arhitecturală extrem de complexă care contextualizează, plasează într-un moment specific sau un atimp universal. Privind ultimul deceniu nu putem să nu remarcăm amploarea pe care poveștile au luat-o în producțiile cinematografice pentru adulți sau copii, exploatând „intertextualitatea dinamică și potențialul de a transcende mediile”¹. Producțiile cinematografice reiau temele și poveștile copilăriei, mizând pe flexibilitatea și adaptabilitatea basmelor, pe fabulosul imaginar sau pe caracterul universal, cu precădere în ultimii ani, amplificând scenografic cadrul construit.

Prin „A fost odată (ca niciodată)...” – fraza-cheie introductivă a basmelor - întreaga ficțiune este determinată istoric într-un alt timp, un alt spațiu. Frecvent, remarcăm fenomenul de reproducere al realității, în acest sens fiind marcantă diferența dintre basme și povești folclorice - basmele speculează ficțiunea într-un timp imposibil, ideal, utopic, respectiv poveștile devin pilde, activând acțiuni exemplare aplicate modelului real.

Basmele construiesc o viziune alegorică obsesivă, dominată de narația visului, de detaliul exagerat, violența, motivele repetitive și caracterele recurente². Fenomenul repetitivității este baza arhetipizării modelelor care prin reproducere similară devin recognoscibile, așa cum remarcăm în poveștile Fraților Grimm sau în cazul construcțiilor cinematografice ale regizorului Tim Burton. Ca urmare, estetica arhitecturală construită pe fundamentul basmelor, ca orice tradiție orală, are în substrat influențe și conexiuni dincolo de sursa propriu-zisă recunoscută de autor. Autorul Donald Haase remarca, în The Greenwood Encyclopedia Of Folktales And Fairy Tales, impactul tradițiilor literare și folclorice în opera lui Tolkien cu unde propagate implicit în ecranizarea regizorului Peter Jakson. „În opera lui Tolkien, utilizarea magicului în narațiune este simultan auto-conștientă și înrădăcinată profund în tradițiile literare de sorginte folclorică și literară ale Europei de Vest, cu accent pe folclorul și eposul scandinav, saga germanică și creațiile romantice engleze din perioada medievală. Celelalte influențe se referă la George MacDonald, Lord Dunsany și colecția de basme ale lui Andrew Lang.”³

În 2006-2007, expoziția Il était une fois, Walt Disney (Once Upon A Time… Walt Disney)⁴, organizată la Galeries Nationales du Grand Palais, în Paris, expunea un adevărat spectacol al influențelor picturale din spatele cadrelor. Ulterior reluată și de Musée des Beaux-Arts, în Montréal, expoziția spunea istoria imaginii în mișcare în termenii influențelor și împrumuturilor stilistice din lumea veche - Europa - în cea nouă - Statele Unite - din istorie până în prezent, respectiv în timpul magic.

Remarcam efortul care se ascunde în configurarea cadrului acțiunii, aparent plan secund, efortul principal de a edifica o lume estetic ancorată într-o realitate sau ficțiune specific arhitecturală. Comisarul evenimentului, Bruno Girveau⁵, remarca diversitatea documentelor - de la manuscrise iluministe până la picturi moderne - transpusă în complexitatea și profunzimea poveștilor vizuale⁶. (...)

Citiți textul integral în numărul 1 / 2014 al Revistei Arhitectura

NOTE:

1 „Pentru ca să ne eliberăm din fixația noastră referitoare la dihotomia oral-literară și pentru ca să înțelegem moda celor mai recente basme ce a însoțit globalizarea și epoca digitală este necesar nu numai să recunoaștem flexibilitatea și adaptabilitatea poveștilor și basmelor, dar și să înțelegem intertextualitatea lor dinamică și potențialul de a transcende mediile. De asemenea, este necesar să se înțeleagă studiile basmelor ca un efort interdisciplinar”. Haase, Donald (ed) - The Greenwood encyclopedia of folktales and fairy tales, Greenwood Press. Westport, London, 2008, pdf. xxxviii.

2 Ibidem.

3 „Descrierea cea mai complexă a lui Tolkien despre modul în care operează fantezia se regăsește în eseul său „Despre povestirile cu zâne” (o prelegere a lui Andrew Lang din anul 1938, ulterior publicată în anul 1947). Haase, Donald (ed) - The Greenwood encyclopedia of folktales and fairy tales, Greenwood Press. Westport, London, 2008, pdf. p. 976.

4 Expoziția a avut loc la Galeries Nationales du Grand Palais, Paris, Franța (14 septembrie 2006-15 ianuarie 2007), the Musée des Beaux-Arts, Montréal, Canada (8 martie 2007-24 iunie 2007).

5 Bruno Girveau în interviu cu Ben Simon /Animated News & Views’, referitor la expozitia Il était une fois, Walt Disney (Once Upon A Time… Walt Disney). Simon, Ben - „Il était une fois… Walt Disney - Artistic Sources Exhibition”. http://animatedviews.com/2007/disney-paris-exhibition/, accesat: 02.03.2012.

6 A se vedea și Allan, Robin R. - Walt Disney and Europe: European Influences on the Animated Feature Films of Walt Disney, Indiana University Press, 1999.