Desenată din linii și puncte
Mi-am făcut un obicei ca, de fiecare dată când mi se dă o temă, primul lucru pe care îl fac este să deschid Dicționarul Explicativ al Limbii Române și să citesc definiția cuvântului sau cuvintelor care compun tema. Așa am procedat și de această dată. Citez:
„DESÉN, desene, s. n. 1. Reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj sau a unei ființe pe o suprafață plană sau curbă, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. 2. Arta sau tehnica de a desena. ♦ Desen tehnic (sau liniar) = reprezentare a obiectelor tehnice (piese, organe de mașini etc.) prin desen (1), în scopul fabricării lor. 3. Planul unei construcții. 4. Ornamentația unei cusături. [Pl. și: desenuri. – Var.: desémn s. n.] – Din fr. dessin.”
Această definiție mi-a impus, un element de pornire - LINIA.
Linia, în creația plastică, este principiul ordonator fundamental, este mijlocul de comunicare principal. Toate celelalte: valoarea, culoarea, materialitatea, compoziția, ritmul - i se subordonează. O linie este într-adevăr remarcabilă când izvorăște din intuiție creatoare și erudiție. Bucuria pe care o oferă ține de tensiunea, poezia și expresivitatea ei artistică.
Fiecare dintre marii creatori, fie că ne gândim la pictori, arhitecți, designeri sau oricare alți plasticieni, s-au făcut remarcați printr-o linie deosebită, unică, originală, chiar și atunci când au supus-o curentului la modă, dacă nu au fost chiar ei aceia care au impus moda vremii lor.
Dumnezeu creatorul este cel mai iubit, dorit, temut, discutat și adulat „artist plastic”.
Omul doar a descifrat misterele și le-a aplicat, la rândul său, în creațiile sale.
Natura crește după legile șirului exprimat deFibonacci și include relațiile numerelor de aur - considerate divine. Omul, la rândul său, conține în el însuși aceste legi. Trupul uman, frumos construit din volume echilibrate, cu reliefuri și structuri spațiale expresive are o alcătuire caretulbură simțurile. Emoționează astfel sufletul și înalță spiritul, indiferent de evoluția reperelor estetice în timp și spațiu.
Armonia, claritatea, vitalitatea, îndrăzneala și aspirația către un ideal sunt, însă, criterii estetice ce au triumfat și au rezistat timpului. Vibrațiile creatoare ale omului-artist, devenit, astfel, făuritor de linii, puncte, forme, învăluite în umbre și lumini, oferă nenumărate bucurii estetice și profunde. Dar când un creator cade în manierism ne lipsește de plăcerea plasticității, a spațialității, a sensibilității. Este simultan prizonierul propriei bariere și ne închide orice poartă către operele sale. Din universul formelor spațiale, artistul le selectează pe acelea care se armonizează cu el însuși, care se ordonează anumitor legi particulare, având procedee tehnice și limbaj proprii, pe acelea care exprimă clipele astrale ale gândirii sale.
Omul este măsura tuturor lucrurilor! Toate creațiile sale sunt făcute, evident, avându-se pe sine ca reper și etalon. Dar Creația - natura, universul nu se creează, însă, după om. Omul este parte a creației. Și atunci, care este măsura creației în sine, a naturii și a universului, în care omul experimentează tot felul de măsuri, ajungând la concluzia, de cele mai multe ori, că tot el este cea mai demnă de luat în seama? Și care este măsura omului atunci când reușește să își depășească condiția, când ajunge să vadă dincolo de prestabilirile socialului? Când omul își amintește de el însuși, cel adevărat, realizează că Dumnezeu este măsura lucrurilor. Atunci el creează capodopere. Numărul de aur a fost și este reperul celor mai frumoase piramide, temple, catedrale, castele, cetăți, sculpturi, picturi, gravuri, tapiserii, bijuterii, feronerii, instalații, clădiri, fotografii, cadre de film, ilustrații de carte, grădini, veșminte și exemplele ar putea continua. Chiar și mai proaspăt sositele în piața de consum suporturi de promovare - cum ar fi bannerele, flyerele, prezentările în PowerPoint și altele - ca să se bucure de privirile potențialilor cumpărători, țin seama măcar de o secțiune de aur. Inconștient sau în urma acumulării unor cunoștințe temeinice de analiză plastică, lucrările artistice reușite, de la arhitectură la webdesign, se supun regulii numărului de aur.
Pentru cei care nu știu, numărul de aur este 1,618033... și zecimalele continuă la infinit, de aici și asocierea cu divinitatea. Este cel mai important concept matematic și artistic. Originea lui este necunoscută, primele dovezi de acest fel le avem de la piramidele egiptenilor, însă grecii i-au dat un nume - „fi” - după arhitectul Parthenonului, Phidias. „Raportul de aur este considerat ca deosebit de satisfăcător datorită modului în care îmbină unitatea cu varietatea dinamică. Întregul și părțile sunt perfect proporționate, astfel că întregul predomină fără să fie amenințat de o scindare, iar părțile își păstrează în același timp o anumită autonomie”1. (...)
Citiți textul integral în numărul 1 / 2014 al Revistei Arhitectura
NOTĂ
1 Rudolf Arnheim - „Arta și percepția vizuală”, Editura Polirom, Colecția de artă, 2011.