Concluzii parţiale desprinse din caietele de şantier

O intervenţie de reabilitare-restaurare-conservare privită în sine nu este sustenabilă decât dacă se conectează pentru o perioadă de timp îndelungată şi în fiecare din elementele sale la nevoile reale şi aşteptările comunităţii.

Actul de restaurare nu este singular, el se topeşte într-o multitudine de activităţi şi face parte dintr-o suită metabolică ce vizează în final normalitatea.

Ne interesează raportul „hartă-teritoriu”. Harta este mentală, se bazează pe cercetare, strategie şi are ingrediente utopice inerente. Teritoriul este realitatea curentă, în veşnică schimbare şi niciodată cunoscut pe de-a-ntregul. Binomul hartă-teritoriu impune un efort de echilibrare continuu, adaptare a proiectelor şi în acelaşi timp fermitate pentru păstrarea coerenţei de ansamblu a proiectului. Elementul surpriză dat de activităţile colaterale care se desfăşoară pe lângă cea principală, de consolidare-reabilitare-restaurare, menţine vitalitatea programelor care cresc în fiecare an.

Recuperarea obiectelor din zona urbană a fost transferată în ruralitate, într-un mod cât se poate de interogat. Am încercat, prin tot ceea ce am făcut, să revărsăm dinspre conacul Petre P. Carp spre comunitate tehnologii, cunoştinţe, materiale, forme noi de obiecte, moduri de a utiliza spaţiile cu scopul de a pune într-un circuit firesc o multitudine de relaţii care au fost degradate până la derizoriu pentru o lungă perioadă de timp.

În prezent se analizează conceptul „tradiţiilor creative” care să scoată din mentalul colectiv percepţia falsă asupra patrimoniului considerat un subiect desuet, romantic şi non-productiv. Deja sunt în pregătire colecţii de obiecte (de ceramică, metal, lemn) produse în atelierele din zonă care să răspundă unor nevoi actuale şi să asigure locuri de muncă.

Echipele care sunt implicate în proiect şi totodată în viaţa comunităţii depăşesc limitele proiectului de arhitectură propriu-zis. Ele adoptă o atitudine pro-activă, încercând să creeze în etape succesive viitoarele proiecte care vor întregi un peisaj cultural încă neconştientizat.

Credite text: Alexandra Mihailciuc şi Şerban Sturdza, preluare din cartea „Arta feroneriei. Ghid practic de fierărie pentru copii şi adulţi”, autori Alexandra Mihailciuc, Sylvain Gabriel, Fundaţia Pro Patrimonio, 2017

Alexandra Mihailciuc, Andrei Tache, ziarul cultural Batem fierul la conac!, nr 3, 2019, powered by Asociaţia Maria

Credite ilustraţie: Alexandra Culescu, preluare din cartea „Marea Lume Mică”, autori Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Editura ACS, 2019 şi „Cartea Caselor”, autori Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, Editura ACS, 2022