ANONIMUL în 10 pași și 20 de ani

Ajuns la cea de-a 19-a ediție, Festivalul Internațional de Film ANONIMUL este unul dintre exemplele autohtone care arată cum o idee, puțin noroc, multă muncă, dar și multă hotărâre pot schimba un loc într-un mod coerent cu realitatea deja existentă pe teren, fără a-l altera.
Ideea. Un „sat al filmului”, o sărbătoare pentru cineaști, dar și pentru artiști din alte domenii, aflați la început de drum.
Vrăjit iremediabil de frumusețea naturii de aici, Sorin Marin, președintele Fundației ANONIMUL, inițiatorul festivalului, și-a dorit să creeze la Sfântu Gheorghe un spațiu unde artiști din diferite domenii se pot întâlni și pot schimba idei, pot găsi un loc unde să poată fi vizibili și unde se pot inspira pentru proiecte viitoare.
Proiectul. Un complex care să cuprindă pe lângă locuri de cazare (un mic hotel boutique, căsuțe din lemn și un spațiu pentru camping), un cinema indoor, cu trei săli și unul outdoor care să poată găzdui peste 3.000 de oameni.
Schițele proiectului, atent supervizate de Sorin Marin (care a venit cu ideea complexului Green Village Resort și Green Dolphin Camping), au fost întocmite de un cabinet de arhitectură din Brașov și, ulterior, completate de unul din Tulcea. Totul a fost gândit în așa fel încât să completeze farmecul locului.
Realizarea. Terenul ales era unul mlăștinos, a fost nevoie de tone de piatră ca să se poată crea baza pentru construcții. S-a lucrat în lemn și stuf pentru a respecta liniile locului, ale peisajului deja existent în Delta Dunării, complexul integrându-se cu grație satului pe care acum îl completează într-un mod firesc, natural. S-a dorit de la început să se deranjeze cât mai puțin mediul înconjurător, de aceea s-a construit doar pe terenurile care erau disponibile la vremea respectivă, adăugându-se structurii existente deja.
Relația cu localnicii. A fost la început mai anevoioasă - orice lucru nou sperie puțin la început - pe măsură ce aceștia au văzut cum înaintează proiectul, au început să fie mai îngăduitori cu cei ce urmau să contribuie la transformarea comunității lor. O mare parte din localnici au lucrat la ridicarea complexului și ulterior au fost angajați, iar unii continuă să lucreze și în prezent în complex.
Festivalul. De la loc mirific de pescuit până la un sat al filmului a fost nevoie de o idee și multă stăruință. Pe măsură ce proiectul devenea realitate la Sfântu Gheorghe, echipa care îl manageria a început să contureze ideea Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL. S-a început printr-un Ocol al Pământului în 80 de festivaluri de film pe care echipa l-a făcut. Peste tot au dezbătut idei și au spus lumii întregi despre festivalul ce urma să se nască la Sfântu Gheorghe. Ultima oprire a fost în România, în Delta Dunării, în 2004, la deschiderea primei ediții a festivalului.
Parcurs. De la prima ediție care a început la doar câteva săptămâni de când se terminaseră lucrările la complex și care adunase 600-700 de oameni, festivalul a crescut an de an, aducând turiști noi, cineaști, viitori iubitori de Deltă, purtând după el nevoia de dezvoltare, de evoluție a locului. Dacă te plimbi pe ulițele din sat, poți să observi istoria locului care e marcată de o creștere a puterii financiare. Urmele sunt însă firești - orice loc are nevoie să crească, iar Sfântu Gheorghe a făcut-o organic, natural, tihnit. În prezent, mii de spectatori urmăresc în fiecare an programele de la ANONIMUL, curatoriate de Ludmila Cvicova (competiție lungmetraj), Ionuț Mareș (competițiile de scurtmetraj românesc și internațional) și Miruna Berescu, directorul festivalului.
Comunitate. Acum, echipa festivalului și publicul său sunt parte din comunitatea de la Sfântu Gheorghe. E ca și cum rudele numeroase vin să-i viziteze pe cei dragi, în a doua săptămână din august, și se bucură unii de alții, de filme, de invitați, de discuții în pantaloni scurți și șlapi, despre film, despre viață, despre frumos. Festivalul începe în mod tradițional deja cu programul oferit de corul de copii și cel al doamnelor din sat, un moment nelipsit, fără de care festivalul n-ar mai fi ce e: parte din viețile localnicilor, a publicului (unii vin constant încă de la primele ediții) și invitaților, români sau internaționali, uniți de pasiunea pentru film, în toate formele lui, toți vrăjiți de apusurile de acolo. „M-am îndrăgostit tare de loc, lumina e diferită acolo. Îmi amintesc că m-am întors acasă gândindu-mă că tipul acela de apus nu-l mai văzusem”, spunea Miruna Berescu.
Echipă. Miruna a făcut parte de echipa festivalului încă de la început - „Am stat prima dată la un om acasă, nu erau foarte mulți turiști, iar cei care erau stăteau în casele oamenilor. Exista un singur magazin și o singură cârciumă”. De aici lucrurile au crescut încet, încet. Echipa festivalului e în continuare mică, însă satul s-a dezvoltat și e gata să primească vizitatori și în afara festivalului.
Magie. Pe drumurile satului vezi apusuri care încheie zile pline de filme și de discuții, oamenii vin de la plaja cu unul dintre cele mai fine nisipuri din România și se grăbesc, printre văcuțe, să ajungă la timp la proiecțiile din Camping. Se râde mult, e unul dintre locurile în care am numărat printre cele mai multe îmbrățișări, se stă la film până după trei în noapte și apoi se mai merge o dată pe plajă pentru a număra stele căzătoare (în perioada asta a anului sunt Perseidele) sau a face o plimbare până la locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Totul se face împreună, iar la anul facem împreună 20 de ani de ANONIMUL, o viață de om.