Hotel în Sulina

COLECTIV DE PROIECTARE:

Arhitectură: arh. LEON SRULOVICI

Rezistență: arh. GHEORGHE URSU; Instalații: inginerii MIHAELA CĂMÎRZAN (termice), VALENTIN MICLE, PETRE DRAGOTĂ (sanitare), RADU CAZACU (electrice);

Drumuri: proiectant FLORENTINA VASILESCU; Edilitare: ing. CĂLIN MACOVEI

PROIECTANT GENERAL: INSTITUTUL DE CERCETARE PROIECTARE PENTRU SISTEMATIZARE, LOCUINȚE ȘI GOSPODĂRIE COMUNALĂ - ISLGC - BUCUREȘTI

Situat pe faleza orașului Sulina, la extremitatea estică a acestuia, hotelul reprezintă o dotare cu multiple avantaje urbanistice. El este amplasat pe un promontoriu, înconjurat, pe trei părți, de apa golfului de întoarcere a navelor de pasageri sosite la gara fluvială, de cea a Dunării și de luciul bazinului portuar pentru ambarcațiuni de agrement. La intrarea în acest bazin se află și o insulă, plantată, legată de terenul hotelului printr-o pasarelă.

Acest amplasament, rar întîlnit prin însușirile sale, era, însă, inexistent pînă la intervenția proiectării, care a obținut, în timp, modificarea proiectului de îndiguire a Dunării, în sensul sporirii către est a suprafeței de teren, în detrimentul apelor.

Tot datorită amplasamentului situat la o distanță redusă de plaja mării, hotelul, care prin temă avea un caracter orășenesc, este folosit, în mod optim, și ca hotel turistic sezonier. În acest scop, i s-au prevăzut două accese principale de egală importanță, în formă de incinte, către oraș, spre vest, și către plajă, spre sud.

Clădirea hotelului formează, în același timp, un final de perspectivă de pe faleza-promenadă a orașului și un semnal pe Dunăre, la intrarea navelor dinspre est.

Rezolvat în caracterul clădirilor de pe faleza orașului, hotelul are un număr redus de niveluri - p + 1-2 și 3 etaje - și o capacitate de cazare de 150 locuri, precum și 250 locuri la alimentația publică. Ansamblul este completat cu 5 sedii pentru firme străine și cu un grup de exploatare, polivalent, format din sediile întreprinderilor ROMTRANS, NAVLOMAR, precum și dintr-o unitate FREE SHOP.

Camerele hotelului de pe toate fațadele au avantajele unei vederi favorabile, fie că sînt orientate către portul fluvial, către Dunăre ori Mare sau către bazinul portuar. Ele sînt finisate corespunzător, avînd pereți de culoare albă, mochetă de lînă și mobilă de frasin natur. Camerelor de la etajele 1 și 2 li s-a oferit un plus de agrement prin prezența în fațadă a ușilor-fereastră.

Alternanțele de travertin și terasit alb se detașează în tratarea fațadelor, ca și tîmplăria vopsită în albastru și obloanele albe ale ferestrelor. Acesta obloane au prevăzute, la partea interioară, plase împotriva țînțarilor.

Acoperișul este din țiglă profilată, așezată pe placa de beton armat, înclinată, peste care s-a prevăzut izolarea termică din blocuri de BCA de 25 cm, precum și izolarea hidrofugă bituminoasă.

Arh. LEON SRULOVICI

Revista Arhitectura, nr. 1/1987