RDW

Analogii problematice – salt în timp

TRANSLAREA A TREI BLOCURI DE LOCUINŢE PE ŞOSEAUA ŞTEFAN CEL MARE DIN BUCUREŞTI

Elaboratorii proiectelor: inginerii EUGEN I. IORDĂCHESCU, GABRIELA POP, ZEFIR APOSTOL, INOCENTIU FILIMON, CORNEL STĂNESCU, arh. MIHAELA STĂNESCU, S. ing. PETRE CONSTANTINESCU

PROIECTANT GENERAL: INSTITUTUL DE PROIECTARE « PROIECT – BUCUREŞTI»

În cadrul lucrărilor de sistematizare şi modernizare a Şoselei Ştefan cel Mare – importantă arteră de circulaţie a Capitalei -, au fost realizate, între anii 1978-1982, lărgirea carosabilului, la 4 fire de circulaţie pe sens, şi întregul front de locuinţe ce plachează artera, cu excepţia zonei cuprinse între străzile Tunari şi Aurel Vlaicu.

[…]

Cronologie

2011, aprilie, Tribunalul Bucureşti decide ilegalitatea PUZ-ului axei Buzeşti – Berzei, aprobat prin HCGMB151/2006. Municipalitatea poate face recurs la Curtea de Apel. Acţiunea Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul pentru atacarea PUZ-ului s-a bazat pe lipsa la momentul aprobării hotărârii a avizelor de la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, pe reglementări incomplete pentru a asigura calitatea unui PUZ şi pe lipsa unei dezbateri publice organizate de municipalitate.

2011, martie, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a ales (dintre cele trei variante prezentate, de transmitere către generaţiile următoare a monumentului istoric – Hala Matache Măcelaru) varianta în care structura metalică a şarpantei este păstrată şi poziţionată pe o refacere a zidurilor halei pe un alt amplasament. Între cele trei variante propuse comisiei se afla şi cea a translării. Comisia nu a ales această variantă din considerente economice.

2010, decembrie, în Comisia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului a PMB, urmare a unei adrese din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional ce afirma că monumentul istoric Hala Matache nu va fi declasat, având în vedere valoarea sa, sunt prezentate spre avizare trei PUZ-uri pentru insule aflate la vest de diametrală. Este prima dată în care se pune problema la nivel oficial (în parcursul procedural de aprobare a unei hotărâri) a translării sau reconstruirii Halei Matache pe un alt amplasament.

2010, iunie, Hotărâre de Guvern privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru diametrala Buzeşti – Uranus.

2006, Consiliul General al Municipiului Bucureşti adoptă un PUZ pentru realizarea segmentului Buzeşti – Berzei, parte a diametralei Buzeşti – Uranus (HCGMB 151/2006). PUZ-ul prevede carosabil pe locul mai multor monumente istorice, între care şi Hala Matache.

1997, România aderă la Convenţia de la Granada.

1989-1982, translări ale mai multor clădiri valoroase, cultural sau economic, în România; multe sunt salvări in extremis din faţa unor decizii ale factorului politic privind sistematizarea, decizii cu caracteristici
apropiate unor cataclisme naturale. Un argument important în realizarea translărilor unor clădiri fără valoare culturală, ameninţate, a fost acela că translarea se realiza mai repede şi mai ieftin ca o nouă construcţie cu caracteristici similare.
1985, Convenţia de la Granada a patrimoniului arhitectural al Europei.

“art. 3 Fiecare parte se angajează: 1) să instituie un regim legal de protecţie a patrimoniului arhitectural; 2) să asigure, în cadrul acestui regim şi potrivit modalităţilor specifice fiecărui stat sau fiecărei regiuni, protejarea monumentelor, a ansamblurilor arhitecturale şi a siturilor.
art. 5 Fiecare parte se angajează să interzică deplasarea integrală sau a unei părţi a unui monument protejat, în afara cazului în care salvarea materială a acestuia ar necesita în mod imperativ deplasarea lui. În acest caz, autoritatea competentă va lua măsurile necesare pentru a garanta demontarea, mutarea şi remontarea lui într-un loc corespunzător.
art. 10 Fiecare parte se angajează să adopte politici de conservare integrată, care să includă protecţia patrimoniului arhitectural printre obiectivele esenţiale ale amenajării teritoriului şi ale urbanismului şi să asigure luarea în considerare a acestui imperativ în diversele stadii de elaborare a planurilor de amenajare şi a procedurilor de autorizare a lucrărilor […]”

1981, ridicarea bisericii de pe insula Ostrov pentru realizarea lacului de acumulare Călimăneşti.

1980-1960, mutarea prin dezmembrare şi reconstruire sau translare a 18 temple ce urmau să fie acoperite de apă după realizarea barajului de la Assuan.

1979, mutarea clădirii în care fusese sediul principal al ziarului Trud (Moscova), monument istoric, pentru intervenţii la nivel urban.

1964, Carta de la Veneţia (adoptată de ICOMOS).
art. 7 “Monumentul este inseparabil de istoria căreia îi este mărturie şi de amplasamentul în care se află. Deplasarea în întregime sau în parte a unui monument nu poate fi acceptată, decât în cazul în care salvarea monumentului o cere, sau când este justificată de un interes naţional sau internaţional, de importanţă covârşitoare.”
1959-1956, mutarea uzinei de coloranţi sintetici a Compagnie Française de Matières Colorantes” din Oissel.
1954, deplasarea reşedinţei consulului Louis de Cabre (Marsillia), monument istoric, pentru alinierea la noul bulevard.
1939, mutarea clădirii Sovietului Orăşenesc (Moscova), monument isto­ric, pentru lărgirea str. Maxim Gorki.
1935, ridicarea bisericii Sf. Nicolae din Rebegeşti – Buftea, pentru siste­ma­tizarea Colentinei.
1933, Carta de la Atena a CIAM.
pc. 68. “Dacă amplasamentul actual «al unor clădiri importante istoric» obstrucţionează dezvoltarea, măsuri radi­cale pot fi luate, ca devierea circulaţiilor majore sau chiar mutarea districtelor centrale – ceva ce în mod obişnuit este considerat ca imposibil.”

1930, mutarea Central Union Telephone Building (Indianopolis) pentru eliberarea terenului necesar unei noi investiţii şi aşteptarea epuizării duratei de viaţă a construcţiei supuse translării.

1915, mutarea unei biserici în oraşul Pittsburgh pentru modernizarea unei străzi.

Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Arhitectura, nr 1/2011

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog