…și ale artelor cu care se leagă

Un MAsterplan pentru artă

1-1 Arta publică a orașului Timișoara este, de mai bine de doi ani, ținta unor atacuri concertate venite de la ambele capete ale vectorului top-down/bottom-up. Pe de o parte avem de-a face cu neglijența autorităților vizavi de artefactele ce punctează deja teritoriul urban (unde observăm statui furate de pe soclu, mutate cu excavatorul, vandalizate și chiar contestate narativ, cum este cazul parcului de sculptură Tuborg), pe de altă parte, avem o contestare generalizată a însăși ideii de artă contemporană venită, de această dată, din partea unui segment suficient de reprezentativ de cetățeni ai urbei. Status quo este rezultatul direct al compromisului făcut în cazul lucrărilor amplasate recent în renovata zonă istorică, când subiectul a explodat în sfera publică. Pentru a evita apariția inoportună a unor lucrări de artă socială, fără valoare artistică, proiectantul a hotărât în acest caz să curatorieze o serie de lucrări aparținând unor autori contemporani consacrați. Lucrările au fost primite însă cu răceală. Acuzele și nemulțumirile vehiculate surprind o paletă mai mult sau mai puțin justificată de argumente: lipsa de transparență a întregului proces de selecționare, calitatea estetică a obiectelor în sine, caracterul impropriu în relație cu contextul. În ciuda contestării, evenimentul a scos la lumină nevoia de dialog pe marginea acestui subiect. Ce este arta publică, arta în spațiul public, cine este comanditarul ei, curatorul, cui i se adresează și în ce fel, cine o produce și până unde merge libertatea artistului într-un context public deja definit? Recent, autoritățile locale au supralicitat această miză, comisionând la nivel de intenție o primă lucrare ecvestră dedicată întemeietorului Timișoarei moderne, principele Eugeniu de Savoya. Din nou, ne întrebăm ce mai poate fi o ecvestră în secolul al XXI-lea? Încercând să răspundă la toate aceste întrebări, continuând, în mod coerent, pe un alt nivel, preocupările sale manifestate în ultimul deceniu de activitate și analizând beneficiile multiple ale largului parteneriat cultural consolidat în cadrul Bienalei Art Encounters, Fundația Triade, cu sprijinul AFCN, alături de partenerii ei: OAR Timiș, UPT, UVT, PMT, și-a propus pentru anul 2016 inițierea unui complex proiect pluridisciplinar de lectură și programare spațială a artei în spațiul urban. Utilizând o paletă diversă de metode de investigație și intervenție, aparținând câmpurilor artelor vizuale, arhitecturii și urbanismului, geografiei urbane, sociologiei și psihologiei environmentale, programul fundației Triade are intenția declarată – și asumată, de altfel, în cadrul primei ediții a Bienalei Art Encounters –, de a genera un prim master plan al artei în spațiul public al orașului Timișoara. Evenimentele culturale propuse au fost poziționate de-a lungul unui vector temporal, dar și tematic, ce a surprins logica desfășurării studiului, dar și cea a alcătuirii master planului: un prim workshop pluridisciplinar de studii urbane adresate specialiștilor, o fază de consultare a consiliilor de cartier, un al doilea workshop de analiză urbană adresat studenților, conferințe de prezentare. Printre nevoile constatate în cadrul primului workshop amintim necesitatea unor programe de educare a publicului pentru a elimina confuziile existente între diferitele genuri și tipuri de manifestări specifice artei în spațiul public, problemele legate de necunoașterea situației reale, lucrările existente nefiind cartate, fișate și marcate corespunzător, necesitatea definirii unui plan și a unei strategii de inserție bazate pe o bună cunoaștere a condițiilor fizice, dar și simbolice, specifice peisajului cultural al orașului, atât la un nivel teritorial, cât și în detaliu, definirea unor categorii de intervenții, cu lucrări adaptate conform unor zone tematice și identificarea unor posibile trasee tematice (de exemplu, traseul de sculptură contemporană, traseul de artă murală, traseul de spații performative), dar și definirea unor spații de tip platformă, ce vor putea fi supuse unor intervenții temporare, în urma unor proceduri de atribuire prin concurs de idei, identificarea acelor zone liminale, derelicte, lipsite de calități, ce vor putea fi deschise unor intervenții de tip bottom-up, venite chiar din partea comunităților direct afectate. S-a pus accent pe necesitatea definirii unor metode de consultare/ informare a publicului, dar și a unor mecanisme de implementare democratice și transparente care să elimine problemele inerente procedurilor de comisionare și amplasare. În acest sens s-a întrevăzut nevoia întocmirii unui for public consultativ aparținând societății civile, cu expertiză în selecția lucrărilor de artă publică comisionate și, nu în ultimul rând, corelarea tuturor propunerilor de inserție în spațiul public cu Planul Urbanistic General al orașului, în curs de elaborare. Workshopul de analiză realizat cu participarea studenților de la Arhitectură, Arte plastice și Psihologie environmentală a cartat atât intervențiile de tip artistic existente în spațiul public timișorean, cât și modul în care aceste intervenții sunt receptate – pe de o parte, de către publicul de specialitate, pe de altă parte, de către vizitatori, dar mai ales de către cetățenii orașului. Folosind metode deopotrivă științifice, aparținând studiilor urbane – sociologiei sau psihologiei environmentale, dar și lecturi subiective (de tipul derivei psihogeografice situaționiste), workshopul a cartat îndeosebi zonele cu potențial, ce pot servi deopotrivă ca suport, dar și facilitator al artelor. Zona de studiu a surprins patru tipologii spațiale specifice Timișoarei, un cartier istoric de la 1900 – Iosefin, un cartier de vile și imobile antebelice de tip garden city – Elisabetin, un cartier cu funcțiuni și tipologii mixte – Complex, și un cartier tipic de blocuri – Calea Șagului. Urmărind schema triatică – conceput, perceput, trăit – definită de Henri Lefebvre, studenții au urmărit modul în care arta existentă și imaginată, deopotrivă, poate deveni, dincolo de narațiunile ei simbolice, de sursele ei și de formele ei specifice de expresie, o prezență vie în psihogeografia acestor teritorii urbane. Rezultatele celor două workshopuri vor fi prezentate în zilele de 20 și 21 octombrie, în cadrul conferințelor BETA găzduite de Galeria Jecza.