2018, anul european al patrimoniului cultural

Actualitatea internă

text: Maria MĂNESCU

Parlamentul european al Consiliului Uniunii Europene a adoptat, la 17 mai 2017,
decizia care a proclamat 2018 Anul European al Patrimoniului Cultural, la inițiativa Germaniei. Acest an tematic va permite promovarea patrimoniului ca element central al diversității culturale și al dialogului intercultural, valorizarea celor mai bune practici de asigurare a conservării și protejării patrimoniului, ca și dezvoltarea cunoașterii acestuia de către publicul larg și diversificat.
Comisia europeană incită statele membre să-și selecteze proiecte variate sub această marcă și să mobilizeze ansamblul actorilor pentru a asigura succesul acestui an tematic. La nivelul fiecărui stat membru, Anul European al Patrimoniului Cultural nu este un program financiar, ci mai degrabă o campanie de sensibilizare la nivel european și național pe o temă specifică.
Toate tipurile de patrimoniu (arhitectural, arheologic, industrial, cinematografic, natural etc.) și toate tipurile de proiecte, la toate scările (locală, regională, națională, internațională), sunt vizate.
Marca Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 va permite astfel valorizarea patrimoniului în România și în Europa și consolidarea legăturii dintre Uniunea Europeană și cetățeni, prin recunoașterea și evidențierea activităților patrimoniale.
La nivel european, patrimoniul cultural a recâștigat în ultimii ani interesul instituțiilor europene, fapt datorat în mare parte lucrărilor Grupului de Reflexie „Patrimoniul și Uniunea Europeană”, care contribuie la consolidarea unei percepții comune asupra patrimoniului la nivel european.
În rezoluția sa intitulată „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, adoptată în septembrie 2015, Parlamentul European recomanda Comisiei Europene să „proclame, de preferință înainte de 2018, un an european al patrimoniului cultural, material, imaterial și numeric, dotat cu un buget adecvat“, având ca obiectiv încurajarea „cetățenilor europeni să descopere și să exploreze patrimoniul pentru a consolida sentimentul apartenenței la un spațiu european comun”.
Totodată, Comisia Europeană a actualizat și „Cartografia acțiunilor privind integrarea patrimoniului cultural în politicile, programele și activitățile Uniunii Europene”, care prezintă programele europene ce permit finanțarea acțiunilor în favoarea patrimoniului pe ansamblul sectoarelor.
Comisia Europeană a lansat în 2017 și „Eurobarometrul special 466”, consacrat patrimoniului cultural, primul sondaj efectuat de UE pe tema patrimoniului. Documentul surprinde atitudinea și opiniile cetățenilor UE față de patrimoniul cultural, investighează legăturile personale ale cetățenilor cu patrimoniul cultural european și valorile pe care cetățenii i le atribuie, abordând și impactul patrimoniului cultural asupra turismului sau locurilor de muncă. Raportul și rezultatele pe țări sunt disponibile online¹.

Strategia patrimoniului cultural european în secolul al XXI-lea

La 22 februarie, Consiliul Europei a adoptat „Recomandarea privind Strategia patrimoniului cultural european în secolul 21”², elaborată la cererea miniștrilor europeni responsabili cu patrimoniul cultural, reuniți la Namur în aprilie 2015, cu ocazia celei de-a 6-a Conferințe a Miniștrilor europeni responsabili cu patrimoniul cultural ai celor 50 de state care fac parte din Convenția culturală europeană.
Această convenție este un instrument juridic al Consiliului Europei adoptat în 1954, intrat în vigoare în 1955, ratificat de România prin Legea nr. 77 din 17 decembrie 1991.
Convenția culturală europeană și-a fixat ca obiectiv dezvoltarea înțelegerii mutuale dintre popoarele Europei și a aprecierii reciproce privind diversitățile culturale, protejarea culturii europene, promovarea contribuțiilor naționale la patrimoniul cultural comun al Europei și, în respectul față de aceleași valori fundamentale, încurajarea studiului limbilor, al istoriei și civilizației țărilor care fac parte din Convenție.
Strategia patrimoniului cultural european în secolul al XXI-lea³, lansată la Limassol (Cipru), 6-7 aprilie 2017, redefinește locul și rolul patrimoniului cultural în Europa și favorizează buna guvernanță și participarea la identificarea și la gestiunea patrimoniului, ca și difuzarea abordărilor inovatoare privind ameliorarea cadrului și calității vieții cetățenilor europeni.
Documentul se înscrie în cadrul evoluției conceptului de patrimoniu care-și are originea în chiar istoria Europei, în special în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Trebuie amintite câteva repere marcante ale istoriei complexe a acestei noțiuni și a politicilor patrimoniale care revelează tendințe comune, dar și net diferite în țările Europei, datorate particularităților fiecărui stat și relațiilor specifice cu patrimoniul și cu istoria.

Repere europene ale evoluției noțiunii de patrimoniu

Moștenitoare a valorilor Antichității reconsiderate și redescoperite în Renaștere și în secolul Luminilor, în special prin tradiția romană și pontificală, protecția patrimoniului integrează sfera publică, cea religioasă și cea privată, cu preocuparea de a conserva și transmite obiectele, ritualurile și relicvele strămoșilor generațiilor viitoare. Începând cu secolul al XVII-lea, erudiții - „anticarii” - constituie pe tot teritoriul Europei colecții de obiecte de diferite tipuri, creează primele muzee și fondează societăți savante. Unele țări, ca Suedia, de exemplu, se dotează cu instrucțiuni oficiale din acea perioadă. Revoluția franceză, cu măsurile sale contradictorii, distructive și conservatoare, cu tulburările pe care le-a provocat, inclusiv o serie de naționalizări a bunurilor, marchează o cotitură.
Intelectualii speculează acest subiect. Astfel, în 1799, Goethe susține conceptul însușirii colective a patrimoniului și protecției sale: „Toate operele de artă aparțin universului umanității cultivate și posesia lor este legată de datoria de a se preocupa de conservarea lor”⁴. În pamfletul său „Război declarat demolatorilor”, Victor Hugo declara, în 1925: „Există două lucruri într-un edificiu: utilizarea și frumusețea. Utilizarea revine proprietarului său, frumusețea este a întregii lumi: deci, acesta nu are dreptul să-l distrugă”⁵.
Inițiate în secolul Luminilor, muzeele de artă, de științe și tehnici se deschid publicului în mai multe țări.
În secolul al XIX-lea, în Europa fragmentată în națiuni opuse, mișcările naționaliste, apoi revoluțiile anului 1848 au încercat să justifice și să consolideze existența Statelor, unele în plină dezvoltare, altele amenințate. Se făcea apel la trecut pentru a conferi o identitate proprie. Treptat, s-a trecut de la monument (din latinescul monumentum, care duce cu gândul la amintire, derivat din monere, care face referire la amintirea unui om sau unui eveniment) la monumentul cu valoare istorică și artistică. Peste tot în Europa apar fundamentele unei politici naționale pentru patrimoniu. Sunt prescrise inventare, apoi legi care încadrează progresiv protecția, conservarea și valorizarea.
La începutul secolului al XX-lea, austriacul Aloïs Riegl propune o tipologie a monumentelor conform unei serii de valori pe care li le atribuie. El insistă asupra noțiunilor de protecție, de conservare și de restaurare, principii ce vor fi adoptate de către toate legislațiile naționale din Europa, moștenite de toate statele membre ale Uniunii Europene.
În 1931, primul Congres internațional al arhitecților și tehnicienilor monumentelor istorice, reuniți la Atena, au redactat o cartă fondatoare: Carta de la Atena pentru restaurarea monumentelor istorice. Carta de la Atena afirmă principii deja enunțate de Reigl. Ea recomandă ca ocuparea monumentelor să respecte caracterul lor istoric și artistic și punerea în valoare a monumentului și a împrejurimilor sale. Ea insistă în egală măsură și asupra importanței colaborării între specialiștii în conservarea monumentelor, arhitecți și oameni de știință și apelează la cooperare internațională, o premieră în domeniul „patrimoniului artistic și arheologic”. Contextul particular de după război și marile proiecte conduse de UNESCO pentru protejarea siturilor emblematice ale lumii vor impulsiona acești specialiști și moștenitorii lor să înființeze, în cadrul celui de-al II-lea Congres internațional al arhitecților și tehnicienilor monumentelor istorice de la Veneția din 1964, la propunerea UNESCO, Consiliul internațional al monumentelor și siturilor ICOMOS și să adopte 13 rezoluții, dintre care prima era Carta internațională a conservării și restaurării monumentelor și siturilor, mai cunoscută drept Carta de la Veneția.
În anii 1970, termenul de „patrimoniu cultural” se substituie celui de „monument istoric”, de acum încolo rezervat unui corpus de bunuri protejate juridic. Această operațiune, care anunța o lărgire semnificativă a noțiunii, se produce într-un context socio-economic, politic și cultural care coincide cu șocul petrolier din 1973 și cu profunde mutații ale modurilor de viață. Convenția pentru protecția patrimoniului mondial, cultural și natural (UNESCO, 1972), apoi Anul European al Patrimoniului

Arhitectural cu tema „Un viitor pentru trecutul nostru” (Consiliul Europei, 1975), marchează această evoluție. Căderea Zidului Berlinului în 1989 generează o schimbare a frontierelor și creează noi perspective ale istoriei și, implicit, reconsiderări ale patrimoniului.
Ca urmare a experienței acumulate în 40 de ani de reflexie și schimburi între experți și reprezentanți politici, Consiliul Europei a elaborat și implementat, după adoptarea lor, mai multe convenții fondatoare care au fost transpuse în legislațiile naționale ale țărilor europene, creând bazele unei mari Europe a patrimoniului:
Convenția culturală europeană (Paris, 1954)
Convenția pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural al Europei (Granada, 1985)
Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (Valletta, 1992, revizuită)
Convenția europeană a peisajului (Florența, 2000)
Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Faro, 2005)
Toate aceste convenții fac referire și sunt completate de un evantai de declarații, de recomandări și rezoluții⁶.
Strategia pentru patrimoniul cultural în Europa secolului al XXI-lea moștenește întreaga tradiție de reflexie, împărtășire și cooperare consolidată în ultimii 40 de ani. Întrebările care ne mobilizează la acest început de secol XXI nu mai sunt: „de ce” sau „cum” să conservăm, să restaurăm și să valorizăm patrimoniul, ci „pentru cine trebuie să o facem?”.

Anul European al Patrimoniului în România

În România, lansarea oficială a Anului European al Patrimoniului Cultural a avut loc la 15 februarie 2017, fiind organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului, la Palatul Bragadiru din București. A reunit reprezentanți ai Corpului Diplomatic, reprezentanți ai Institutelor Culturale, Muzeelor și Institutelor de cercetare din domeniul culturii, dar și reprezentanți ai proiectelor ce se vor desfășura sub egida Anului. Au avut intervenții doamna Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, domnul Mircea Diaconu, membru al Parlamentului European, vicepreședinte al Comisiei de cultură și educație (CULT) și raportor pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Prezentarea reprezentanților Institutului Național al Patrimoniului, Ștefan Bâlici și Irina Iamandescu, a abordat componentele tehnice ale proiectului Anului European al Patrimoniului Cultural în România. Au fost prezentate obiectivele și inițiativele promovate la nivel european, precum și proiectele ce se vor desfășura sub egida Anului - proiectele transnaționale selectate de Comisia Europeană⁷ și cele naționale selectate de coordonatorul național, INP⁸.
Anul tematic va aduce în fața publicului larg mii de evenimente și proiecte prin care va putea cunoaște mai bine patrimoniul cultural al Europei. 2018 este anul în care rolul patrimoniului va fi subliniat pentru promovarea identității culturale și clădirea unei Europe mai incluzive.
În România anului 2018, proiecte din domeniul patrimoniului se vor dezvolta prin două componente: cea europeană, reprezentată de Anul European al Patrimoniului Cultural, și cea națională, reprezentată de Centenarul Marii Uniri de la 1918.
Institutul Național al Patrimoniului are rolul central în organizarea și coordonarea tuturor acestor manifestări, susținând implicarea a cât mai multor actori ce pot desfășura acțiuni cu impact considerabil, cu rezultate ce se extind către un public cât mai larg și diversificat.
Astfel, pe parcursul anului 2018, vor putea fi incluse în program și alte inițiative conform procedurii europene, dacă se înscriu în obiectivele și prioritățile Anului, potrivit Deciziei EU 2017/864, Articolul 2 și 3. Proiectele vor fi evaluate lunar⁹.

Proiecte transnaționale selectate de Comisia Europeană

Mare parte a proiectelor transnaționale selectate de Comisia Europeană fac parte din proiectul Danube transnational programme 2014-2020, care reunește România, Ungaria, Slovenia, Austria, Croația, Bulgaria, Serbia, Germania, Republica Cehă, Bosnia și Herțegovina:
- ART NOUVEAU - Protecția sustenabilă și promovarea patrimoniului Art Nouveau în zona Dunării;
- CultPlatForm_21 - Danube Culture Platform - Spații creative pentru secolul XXI10;
- Danube GeoTour11 - Valorizarea geo-patrimoniului pentru dezvoltarea turismului durabil și inovator în Geo-parcurile Dunării;
- DANUrB12 - DANube Urban Brand;
- INSiGHTS13 - INtegrated Slow, Green and Healthy Tourism Strategies/Strategii integrate pentru un turism calm, verde și sănătos;
- LENA14 - Local Economy and Nature Conservation in the Danube Region/LENA - Economia locală și conservarea naturii în regiunea Dunării;
- NETWORLD15 - Networking in Preserving the First World War Multicultural Heritage in the Danube countries/Rețea de protejare a patrimoniului multicultural din Primul Război Mondial în țările Dunării;
- Modernizarea și protejarea castelului de apă din Drobeta Turnu Severin16 (inaugurat în 1914).

Proiecte naționale selectate de Institutul Național al Patrimoniului

- HerA - Local Heritage for Active Tourism in Banat/Patrimoniul local pentru turism activ în Banat;
- România Tradițiilor Creative;
- Poveștile și aspirațiile Deltei;
- Originea microbiană a unor modificări cromatice ale picturii murale;

Școala de Vară la Castel 2018 (a treia ediție, Asociația ARCHÉ, Castelul Teleki din Gornești);
- Pantheon 3D. Valorificarea interdisciplinară a operelor de artă romană reprezentând zeități și personaje mitologice din colecția Pantheon 3D a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia;
- Restaurarea și reconversia patrimoniului industrial. Studii de caz din România și Valonia (Belgia);
- Întâlnire la Palat (expoziție ce prezintă activitățile desfășurate pe parcursul a trei ani la conacul Chrissoveloni din comuna Ghidigeni, județul Galați - o incursiune în istoria locului prin fotografie, cercetare și proiecte de arhitectură);
- Serie de prelegeri. Patrimoniul cultural european - repere transilvănene (seria de șase prelegeri abordează teme legate de patrimoniul transilvănean, îndeobște cel german/săsesc);
- Mina de idei Anina: Un Monument/Un eveniment, ediția a IV-a (evidențierea unor modalități practice de re-folosire a spațiilor industriale din Anina, prin evenimente culturale precum expoziții fotografice, proiecții cinematografice, vizite ghidate și ateliere creative);
- Primuveara a Aromânjilor. Primăvara aromânilor (păstrarea și promovarea patrimoniului imaterial reprezentat de limba armână/aromână);
- Educație pentru patrimoniu (ateliere educative pentru copii care se desfășoară în situri de patrimoniu din trei localități: conacul Neamțu, din satul Olari, jud. Olt; conacul Perticari‐Davila, din satul Izvoru, jud. Argeș; și vila Golescu, din Câmpulung, jud. Argeș);
- Seria Conferințelor Internaționale Științifice de Teoria și Practica Reabilitării Patrimoniului Construit - Tușnad (a 19-a ediție, dezbate relația dintre patrimoniul cultural și patrimoniul construit);
- Ziua Patrimoniului pentru Copii (Activitate extrașcolară interactivă pentru elevii școlilor primare din județul Cluj, secțiile maghiară și română);
- Patrimoniul de arhitectură modernă în România Marii Uniri (Proiectul prezintă publicului larg și specialiștilor, printr-o serie de evenimente culturale, opere de patrimoniu ale unor arhitecți români interbelici, abordate ca un întreg creativ, care rezonează cu arhitectura europeană, constituindu-se, în același timp, într-un element unificator al arhitecturii în România Marii Uniri);
- Despre pământ. Oameni și casele lor din Banat;
- Ziua Internațională a Poeziei - La Uzina de Apă nr. 1 Timișoara;
- Ziua Mondială a Apei - Uzina de Apă Industrială Timișoara;
- Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale”, ediția a XXII-a;
- Dimensiunea europeană a patrimoniului dobrogean;
- Ziua Porților Deschise la Castelul Bánffy, din Bonțida;
- Călușul - patrimoniu mondial. Caracteristici ale Călușului în Dolj;
- Animă ASTRA;
- Târgul de Țară;
- Working Holiday (ateliere practice pentru lucrări de întreținere și reparații la două situri de patrimoniu: Conacul Neamțu, din satul Olari, jud. Olt și Parcul Golescu din Câmpulung Muscel, jud. Argeș);
- SafetyArt2018. Prima Conferință Internațională de Securitate Patrimonială și Muzeală;
- Observator de peisaj (Promovarea unor case simple țărănești în mediul rural ‐ Casa Enescu din Mihăileni, Botoșani și Casa Elisabeta Rizea din Nucșoara, Argeș);
- Weekend la Castelul Bánffy de la Bonțida;
- Fără Limite - Împreună întru Tradiție. Program de accesibilizare a patrimoniului Muzeului ASTRA. Ediția a X-a;
- Conservarea arhitecturii din lemn din nordul Olteniei și sudul Transilvaniei;
- Balkanik: Bucharest World Music Festival, ediția a VIII-a;
- Conferințele ASTREI. Workshop de restaurare, ediția a V-a;
- Ziua Universală a Iei, ediția a V-a;
- Patrimoniul în șantier deschis. Biserici înlemnite din Banat (organizarea unui atelier de dulgherie destinat prelucrării lemnului necesar restaurării bisericii din lemn monument istoric de la Crivina de Sus);
- ASTRA Multicultural, ediția a III-a;
- Școala de arheologie (Asociația Ibida, situl Ibida);
- Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Bistrița. Târg. Demonstrații practice de olărit și gătit, ediția a VI-a;
- Batem fierul la conac! (Conacul Petre P. Carp din Țibănești, Iași - ateliere de fierărie, metaloplastie, sculptură în lemn, restaurare, termoizolație cu baloți de paie, tencuieli tradiționale cu lut și balegă, dulgherie, olărit sau hârtie manuală);
- Interdisciplinaritatea restaurării. Valorificarea meșteșugurilor tradiționale - tabără de vară internațională la Castelul Bánffy din Bonțida; specializare în trei ateliere: zidărie și tehnici murale (fresco, sgrafito, marmorino etc.), tâmplărie tradițională și restaurare mobilier vechi, respectiv pietrărie;
- Festivalul Internațional de Sculptură în piatră „Drumuri Brâncușiene”, ediția a VI-a, Craiova, august 2018;
- Dzâlili a Culturâljei Armanească 2018. Zilele Culturii Armâne 2018, Constanța;
- Rezidențe de creație pentru artiști și meșteri (la Castelul Banffy de la Bonțida);
- ZILELE CULTURII URBANE la Uzina de apă - Suceava, ediția a VII-a;
- Rowmania FEST, ediția a VIII-a. Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle;
- Atelier Bánffy Bánffy - atelier de cercetare în arheologie și istoria artei;
- Ziua Bánffy, ediția a III-a;
- Convenția europeană a zonelor montane, ediția a XI-a;
- CoHeSION 2018 - Conferece on Heritage and Sustainable Innovation/Conferință privind patrimoniul și inovația sustenabilă.

NOTE

1. România și Patrimoniul cultural. Date sintetice, la
http://culturainmiscare.ro/wp-content/uploads/2017/12/ebs_466_fact_ro_ro.pdf;
Europa și patrimoniul cultural, la
http://culturainmiscare.ro/wp-content/uploads/2017/12/ebs_466_en_final.pdf.
2. https://www.coe.int/fr/web/culture-and-heritage/strategy-21.
3. https://www.coe.int/fr/web/culture-and-heritage/-/new-strategy-21-website-how-to-make-heritage-management-inclusive.
4. Goethe J. W. (von) (1799), Propyläen. Eine periodische Schrift, Tübingen, citat în Swenson A. (2013), The rise of heritage. Preserving the past in France, Germany and England, 1789-1914, Cambridge University Press, p. 278.
5. Hugo V, Sur la destruction des monuments en France (1825), în: Guerre aux Démolisseurs, Revue des deux mondes, tom 5 (1832), p. 607-622.
6. www.herein-system.eu/fr/conseil-de-l-europe.
7. https://patrimoniu.gov.ro/images/lansare/180214_EYCH_RO_COMM.pdf.
8. https://patrimoniu.gov.ro/images/lansare/180214_EYCH_RO_INP.pdf.
9. https://patrimoniu.gov.ro/noutati/item/390-anul-european-al-patrimoniului-cultural-2018.
10. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/cultplatform-21/gallery, Austria, România, Bulgaria, Germania, Ungaria, Serbia.
11. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/danube-geotour/gallery, Slovenia, Hungary, Austria, Croația, Republica Cehă, România, Slovacia, Serbia.
12. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/danurb/gallery, Ungaria, Slovacia, Austria, Bulgaria, România, Croația, Serbia.
13. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/insights/gallery, Slovacia, Austria, Croația, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Germania, România, Serbia.
14. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/lena/gallery, Bulgaria, Croația, Ungaria, Germania, România, Slovenia, Serbia.
15. Danube transnational programme 2014-2020, www.interreg-danube.eu/approved-projects/networld/gallery, Slovenia, Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria, Austria, România, Croația, Slovacia, Bosnia și Herțegovina.
16. IPA Cross-border Cooperation Programme Romania, Republic of Serbia 2007-2013 Drobeta Turnu Severin City Hall, Romania, www.ro.wikipedia.org www.youtube.com/watch.

Sumarul Revistei ARHITECTURA, NR.6/2017-1/2018
POST-RESTAURARE