RDW

Sinagogile din România. Trecut, prezent, viitor (?)

sinagogile-din-romania

În 2012, Editura Hasefer, coordonată de Federaţia Comunităţilor Evreilor din România (FCER), a publicat o nouă variantă a impresionantului volum Sinagoga în România. Realizat de arhitecţii Aristide Streja şi Lucian Schwarz şi cuprinzând 276 pagini, format mare, cu numeroase ilustraţii, acesta fusese publicat iniţial în 2009, în română şi în engleză. Ediţia română din 2012, deşi pare neschimbată (număr de pagini, layout), are în plus 4 pagini nenumerotate, inserate între paginile 8 şi 9. Acestea conţin două scurte texte, dintre care unul semnat de preşedintele FCER, Aurel Vainer. Acesta prezintă succint situaţia actuală a sinagogilor din România: există 87 de sinagogi, din care 33 se află în Moldova, 32 în Ardeal, 12 în Muntenia, 6 în Banat, 2 în Oltenia şi 2 în Dobrogea. Ele au fost construite pe parcursul a 300 de ani, cu observaţia că nicio sinagogă nu a fost construită după 1930. Starea lor „este marcată puternic de anii lor de viaţă, unele fiind chiar în stare foarte critică din punctul de vedere al rezistenţei”, cum ar fi sinagoga din Buzău şi cea din Constanţa.

Partea cea mai consistentă a lucrării cuprinde prezentarea sinagogilor. Fiecare sinagogă este însoţită de un text şi de cel puţin o imagine, adesea mai multe (fotografii, uneori şi planuri). Textele oferă unele informaţii despre istoricul clădirii, uneori şi despre cel al comunităţii, dar au mai ales un caracter descriptiv. O sursă suplimentară de informaţii o reprezintă lista sinagogilor prezentate (p. 271-274). E vorba de un tabel cu mai multe coloane în care figurează: denumirea sinagogii (dacă există), adresa, data fondării, dacă e monument istoric, date despre utilizare sau dispariţie şi, în cele din urmă, pagina unde e prezentată clădirea. Penultima coloană cuprinde informaţii despre „Dispariţie/Utilizare”. Pentru aceasta, autorii recurg la un cod care marchează diferit sinagogile în funcţiune (cu F), cele cu altă utilizare (AF sau AU) sau cele care au dispărut (D). Conform listei, există 37 de sinagogi marcate cu F, aşadar în funcţiune ca lăcaşuri de cult. Dintre celelalte, în trei sinagogi au fost amenajate muzee: la Şimleu Silvaniei un Muzeu al Holocaustului, iar în Bucureşti la „Templul Unirea sfântă” a fost amenajat un Muzeu de Istorie a Comunităţii Evreieşti, iar la Sinagoga mare, un memorial.

Un caz singular îl constituie sinagoga din Bistriţa, în dreptul căreia e menţionat doar „Comodat”. Internetul poate constitui o sursă de informaţie suplimentară. Wikipedia în română are un articol despre această sinagogă, din care reiese că e vorba de un contract de comodat pe 20 de ani, pe baza căruia sinagoga a fost restaurată şi este folosită în prezent pentru manifestări artistice. Potrivit listei finale, 6 sinagogi au altă utilizare, fără a se preciza despre ce e vorba. Textul nu este mult mai explicit, dar în două cazuri aminteşte degradarea clădirii. Astfel, despre sinagoga din Târgovişte se scrie că e „deteriorată” (p. 107), iar despre cea din Vama (jud. Satu Mare) că „este în prezent ruinată” (p. 184). În acest caz se pare că, în lista finală, marcajul AF ar trebui înlocuit cu D.

Sinagogile din Bucureşti sunt trecute la sfârşitul listei, iar una din ele, Sinagoga veche Beth Hamidraş, este menţionată ca având o altă folosire. Din textul corespunzător aflăm că „a funcţionat ca sinagogă până în 1978, după care a fost utilizată ca depozit” (p. 95). Se pare că în unele cazuri marcajul AF (sau AU) semnalează o utilizare depreciativă (depozit). Există însă şi (cel puţin) un caz mai fericit, cel al sinagogii Şas Hevra din Cluj-Napoca; în lucrare ea e marcată cu AF, fără altă precizare, dar a devenit sediul Bibliotecii de studii iudaice.

În lista cu sinagogi, sigla D pentru dispariţie apare doar de trei ori, în dreptul localităţilor Tecuci, Târgu-Lăpuş şi Bucureşti. Există însă sinagogi dispărute şi între cele fără acest marcaj. În unele cazuri, dispariţia este menţionată doar în text (Nazna); în altele, nu e consemnată nicăieri şi se scrie despre sinagogi la timpul prezent, deşi ele nu mai există (Marghita, Sfântu Gheorghe, probabil şi altele). Rezultă că în lucrare sunt prezentate nu doar sinagogile existente, ci şi câteva sinagogi deja dispărute. Aşa s-ar explica şi faptul că sunt prezentate 100 de clădiri, în vreme ce, potrivit preşedintelui FCER, mai există doar 87 de sinagogi.

Cum soarta sinagogilor depinde în mare măsură de prezenţa evreilor, se cuvine semnalat un tabel care prezintă numărul estimativ al locuitorilor evrei în graniţele actuale ale României, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea (p. 260). Se observă că în teritoriul actual al României cea mai puternică diminuare a populaţiei evreieşti a survenit după 1948. Dacă în 1948, în România, erau 428.000 de evrei, în 1956 numărul lor era de numai 146.000. Singura explicaţie pentru o asemenea reducere drastică în timp de pace o constituie emigrarea în Israel, stat care a luat fiinţă în 1948. De atunci numărul evreilor din România a scăzut constant. Tabelul se opreşte la 1992, dar între timp s-au mai făcut două recensăminte, în 2002 şi 2011. Prezentând rezultatele din 2002 (circa 6.000 de evrei, majoritatea în vârstă), autorii observă: „Sinagogile existente se dovedesc mult mai numeroase şi mai cuprinzătoare decât nevoile cantitative actuale şi cele probabile în viitor” (p. 249). Cum era de aşteptat, recensământul din 2011 a înregistrat o cifră încă şi mai mică, de 3.271 evrei.

În aceste condiţii, o întrebare legitimă ar fi ce se poate face cu clădirile acum nefolosite ale sinagogilor, mai exact dacă nu se pot găsi utilizări alternative. Una din opţiunile cele mai potrivite, pentru că ar respecta cât de cât trecutul clădirii, ar fi ca ele să devină gazdele unor evenimente culturale. Aş da două exemple din judeţul Sibiu: în ultima vreme, sinagoga din Sibiu a găzduit în fiecare an câteva concerte în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru (FITS); în sinagoga din Mediaş au fost proiectate filme în idiş în cadrul Festivalului Filmului Central-European (MECEFF).

Comments

comments

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.

Powered by Jasper Roberts - Blog