RDW

Metropola rurală Al XII-lea Forum Mondial al Tinerilor Arhitecți, Flers, 2015

 

fig 5

Timp de două săptămâni, în perioada 7-18 decembrie 2015, a avut loc în Flers (Normandia) al XII-lea Forum Mondial al Tinerilor Arhitecți1 pe tema „metropolei rurale”, la care am avut ocazia să particip.

Organizatori și program

Forumul a fost organizat de Federația Mondială a Tinerilor Arhitecți (FMJA) și Consiliul pentru Relații Internaționale al Arhitecților Francezi (CIAF), în parteneriat cu Consiliul de Arhitectură, Urbanism și Mediu Orne (CAUE), La Communauté d’Agglomération du Pays de Flers și orașul Flers. Evenimentul a primit sprijinul UNESCO și al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA).

Selecția participanților la Forum s-a făcut pe baza unui dosar de candidatură – 25 de tineri arhitecți din 21 de țări, urbaniști și peisagiști care îndeplineau condiția de a avea vârsta de până în 40 de ani. Programul a fost stabilit cel puțin cu o lună înainte și a fost respectat cu strictețe. Activitățile de lucru în echipă (marți-vineri și luni-joi) s-au desfășurat între 9.00-19.00, cu o pauză de masă de o oră. Pe lângă aceste evenimente și lucrul în echipă, au fost organizate și excursii de studiu în câteva orașe din zona Normandiei (Domfront, Caen și Mont-Saint-Michel).

Tema propusă a fost „Flers: O metropolă rurală într-un proces de dezvoltare urbană” și a avut ca scop întocmirea unor materiale care să stea la baza elaborării unui proiect de dezvoltare urbană de către autoritățile avizate. Definiția acestei structuri urbane apare în comunicatul de presă al conferinței de deschidere a Forumului: O „metropolă rurală” este o arie urbană, constituită dintr-un oraş mijlociu cu propria sa zonă de influență și servicii, situată în afara metropolelor urbane regionale. Plecând de la exemplul orașului Flers, colocviul propune abordarea temei metropolei rurale. Va aduce, de asemenea, o privire asupra orașelor de mărime mijlocie din Franța, din Europa și din lume. Scopul colocviului este de a iniția o reflecție la nivel regional sau național și de a mobiliza toți actorii sectorului studiat: cei aleși, administrația, departamentul Orne, regiunea Basse-Normandie, cei din domeniul amenajării teritoriale, promotorii imobiliari și populația. 

Tema de proiectare pune în discuție diferite problematici cu privire la centralitatea orașului Flers2, la zona urbană reconstruită după cel de-al Doilea Război Mondial și la articulația dintre cele două părți ale orașului despărțite de zona cartierului de la gară.

Principala provocare pentru viitorul acestei zone este identificarea de soluții de promovare atât a calității vieții, cât și a unei noi imagini a centrului orașului, având în vedere controlul impactului asupra mediului înconjurător, în contextul particular al zonei reconstruite a orașului. Pe scurt, problemele puse au în vedere posibilitatea de a dezvolta un mediu de viață novator, care îndeplinește specificul unei metropole rurale.

Mod de lucru

Întâmplător sau nu, arhitecta din echipa noastră era din Flers; astfel, am reușit să înțelegem cu mai multă ușurință modul de viață al orașului. Cu toate acestea, am propus realizarea unui chestionar pentru a afla așteptările, mulțumirile și nemulțumirile locuitorilor cu privire la modul de interacțiune al acestora cu orașul. Chestionarele s-au dovedit foarte utile pentru a ne fundamenta propunerea.

Pe lângă definirea termenului de metropolă rurală, am încercat să ne punem problema și să vedem ce implică un oraș în sat sau un sat în oraș. În urma analizei SWOT, am identificat tendința locuitorilor de migrație în mediul rural pentru locuire și în mediul urban pentru locul de muncă. În urma chestionarelor, principala problemă a locuitorilor era lipsa unor facilități de locuire în oraș (spații publice, locuri de parcare și trafic, clădiri neeficiente energetic etc.). De asemenea, am fost foarte surprinsă de varietatea foarte mare de răspunsuri când întrebam despre centrul orașului. Cei mai mulți menționau o anumită stradă (carosabilă, cu trotuare de maximum 2 m lățime) ca fiind centrul pentru că avea componenta comercială (nici măcar cea de alimentație publică).

Pe baza metodologiei abordate, am încercat să propunem intervenții minime, cu rol poate mai mult preventiv, care să pună în evidență patrimoniul construit și natural al orașului. Propunerea noastră consta în:

continuarea inelului auto exterior orașului pentru a devia, în special, traficul greu;

crearea de noduri intermodale la intersecția inelului exterior cu străzile care duc spre oraș;

reconfigurarea spațiilor publice prin transformarea unei străzi carosabile în pietonală, în continuarea străzii 6 June (considerată de cei mai mulți ca fiind centrul orașului) către gară;

piste de bicicliști și prioritizarea transportului în comun;

dezvoltarea unui sistem de străzi cu sens unic ce descongestionează traficul în zona centrală;

reabilitarea termică a clădirilor, asigurarea circulației verticale cu ascensor, crearea de locuri de parcare și spații semiprivate în curțile interioare ale clădirilor de locuințe;

restaurarea și refuncționalizarea Halei;

transformarea unei zone industriale abandonate din proximitatea gării în spațiu pentru activități culturale, educative, precum și de activități agricole: grădini urbane utilizate de locuitorii orașului, în legătură cu centrul de studii agricole și cu spațiile cu caracter cultural.

Rezultate

În ultima zi a forumului, fiecare echipă și-a prezentat proiectul într-un eveniment public dedicat, în Messei, la care au participat cei implicați, dar și cei interesați.

Avându-l ca președinte pe arhitectul Henri Ciriani (deținător al Grand Prix national d’architecture, Equerre d’argent), juriul5 a decis, după prezentarea publică a proiectelor și după alte lungi discuții cu ușile închise, să nominalizeze cele trei echipe care în propunerile lor au abordat problema legăturii dintre zona centrală a orașului cu zona cartierului gării; tratând gara în sine ca „un element structurant”:

echipa numărul 3, pentru soluția de a reconfigura clădirea gării deasupra căii ferate;

echipa numărul 5, pentru varianta în care zona gării devine element structurant al orașului, având în vedere că infrastructura feroviară va fi în subteran;

echipa numărul 4, din care am facut parte, pentru simplitatea cu care a abordat problema legăturii cu zona gării și intervențiile minime la scară urbană.

La final, am fost singurul arhitect nominalizat în mod special pentru desenele grafice în care erau explicate principalele direcții ale propunerii noastre. Un alt lucru care a fost apreciat în prezentarea publică a echipei din care am făcut parte a fost acela că, în final, am citit o scrisoare imaginară trimisă de un locuitor al orașului Flers, având ca dată 18 decembrie 2025, în care expeditorul povestea unui prieten despre schimbările care au avut loc în oraș. Prin această scrisoare am reușit să descriem succint strategia de transformare pe termen lung propusă.

Forumul din 2016

Ediția a XIII-a a Forumului Mondial al Tinerilor Arhitecți se va desfășura în Togo și va fi prezidată de unul dintre arhitecții din juriul acestei ediții – Fodé Diop. Mai multe informații vor apărea în curând pe site-ul Federației Mondiale a Tinerilor Arhitecți (http://fmja2015.fr).

NOTE:

1 Aceste forumuri se organizează începând cu anul 1990 și se doresc a fi un teritoriu de dezbatere pentru tinerii arhitecți, urbaniști sau peisagiști unde să dezvolte împreună propuneri pe diferite teme. De asemenea, se pune accent pe schimbul intercultural al celor implicați (metode de lucru, cunoștințe, idei etc.) și pe rezultatul unei viziuni noi și originale asupra unei problematici reale, identificate la nivel teritorial. Forumurile sunt organizate de FMAJA și CIAF în parteneriat cu organizațiile profesionale din țările gazdă. Numărul participanților poate varia în funcție de anvergura proiectului. Participanții sunt organizați în echipe de câte 5 arhitecți, dintre care cel puțin unul trebuie să fie nativ din țara în care are loc forumul. Limbile oficiale sunt franceza și engleza.

2 Orașul Flers (aproximativ 15.000 de locuitori) este situat în zona geografică Haute Pays Ornais, în regiunea Normandiei și face parte din Communauté d’agglomération du pays de Flers. Datorită prezenței numeroaselor cursuri de apă și a altor resurse naturale, zona se dezvoltă încă din secolul al XV-lea pe plan industrial (în special minerit și țesături). În anul 1944, orașul a fost distrus în proporție de 70%, în special zona centrală și cea a gării. Astfel, în anul următor, urbanistul Pierre Boulanger începe planul de reconstrucție al orașului. Peisajul periurban este definit ca un peisaj rural cu dotări urbane: lotizări, iluminat public, trotuare etc. Periurbanul situat în zona de periferie pune problema limitelor între oraș și sectorul rural. Peisajul rural este caracterizat de câmpuri, pășuni, garduri vii, poteci etc. Construcțiile vechi sunt așezate dispersat și se integrează în peisaj, fiind discrete în ceea ce privește materialele utilizate.

3 Din juriu au făcut parte: Albert Dubler – fost președinte UIA; Patrick Colombier – comisia de concurs UIA, consilier al consiliului CIAF, fost președinte al Sindicatului de Arhitectură Francez; Lionel Dunet – reprezentant CAE, membru CIAF; Jean-Jacques Bégué – consilier național al Ordinului Arhitecților și CIAF; Fodé Diop – președintele Uniunii Arhitecților din Senegal, vicepreședinte FMJA Africa; Achille Ndongo Nguendia – director de dezvoltare și cercetare la Școala Africană a profesiilor de arhitectură și urbanism, director adjunct de arhitectură la Ministerul Locuinței și Dezvoltării Urbane din Camerun; Nicolas Akidjetan – președintele Ordinului Arhitecților din Togo; Yves Goasdoué – viceprimar, președinte CAPF; Michel Dumaine – primarul comunei Messei, vicepreședinte CAPF, vicepreședinte CAUE Orne; Josette Bonnel – primar adjunct delegat al habitatului, patrimoniul comunal și al dezvoltării teritoriale.

 

Comments

comments

Powered by Jasper Roberts - Blog