RDW

De la lotcă la canotcă

© Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23

© Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23

Lotca este un simbol și un mesager al Deltei Dunării. Să vizitezi Delta în ritmul unei bărci cu vâsle este cea mai bună opțiune de a cunoaște și de a înțelege ecosistemul local. Povestea lotcii în Delta Dunării începe în secolele XVII-XVIII. Ucrainenii, veniţi de pe Nistru, Nipru, Bug, au adus în Deltă poate cea mai frumoasă emblemă a apartenenţei lor de neam – lotca pescărească. La rândul lor, lipovenii au adus cu ei o lotcă mai mare, de 12 crivace, duba – cel mai important vehicul în viața pescarilor din zonă. Cuvântul „lipovean” vine de la rusescul „lipa” (tei), amintindu-i pe acei fugari, bejenari, care se ascundeau în pădurile de tei, pe vremea Țarinei Ecaterina a II-a, ca urmare a prigoanei religioase. Credinţa i-a ţinut uniţi, la fel și tradiţiile – vedem şi astăzi case de tip lipovenesc sau ucrainean făcute din chirpici, acoperite cu stuf, cu peretele de nord întotdeauna dublat cu lemn ca pavăză pentru crivăţ, vopsite în culorile tradiţionale albastru sau verde, ceea ce la face imediat recognoscibile. Au păstrat şi lipovenii, şi ucrainenii multe lucruri rămase la nivelul secolelor XVII-XVIII; au adus cu ei cântece, tradiţii, poveşti şi o istorie transmisă oral, cu toate metamorfozele prin care au trecut. Dar mai ales au adus și păstrat în zonă tradiția pescărească.

Lotca era, pe vremuri, centrul existenței localnicilor din Delta Dunării. Cei înstăriți aveau și căruță, lotcă, în schimb, aveau cu toții. Fără lotcă viața în mijlocul apelor ar fi fost imposibilă. Este un vehicul care și-a probat utilitatea în sute de ani. Este un mijloc de asigurare a existenței, dar și unul de transport incomparabil cu barca din fibră de sticlă. Lotca a redus distanța dintre localități, i-a ajutat pe oamenii din Deltă să fie activi și sănătoși, punându-și amprenta asupra vieții și obiceiurilor lor. În Deltă, lemnele și stuful nu pot fi nici astăzi transportate cu o barcă din fibră de sticlă. Nu mai vorbim de transportul stupilor de albine, un alt element simbolic al economiei tradiționale locale, pentru care localnicii încă mai folosesc lotca.

Delta Dunării a dat lumii întregi zeci de campioni olimpici și mondiali la caiac și canoe. Toți acești mari sportivi, născuți în satele din zonă, au învățat să vâslească într-o lotcă de lemn. Cel mai cunoscut campion din Delta Dunării, lipovean de origine, este Ivan Patzaichin, cvadruplu laureat cu aur și triplu laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984.

Faptul că, astăzi, Delta este invadată de bărci cu motor, iar lotca nu se mai produce este un efect al schimbărilor sociale și economice. Totuși, natura și oamenii riscă să piardă, odată cu lotca, și echilibrul pe care l-au întreținut sute de ani în ecosistemul local. Un nou rol pentru lotcă poate fi găsit prin reinterpretarea tradiției și prin inovație tehnologică.

Prin inovație, lotca își va găsi un loc bine definit în noua economie locală. A produce din nou lotca în ateliere locale înseamnă a salva tradiția vâslitului, a crea locuri de muncă, venituri pentru localnici și un vehicul verde pentru turismul responsabil. Forma de turism pe care noi am identificat-o ca făcând bine locului este ecoturismul sau, așa cum i-am zis noi, turismul lent. Este o formă de turism în care descoperi locul, oamenii și obiceiurile pe îndelete, cu respect și curiozitate. Ecoturismul, ca șansă de a genera o economie bazată pe natură și resurse umane locale, dă lotcii un nou loc în economia locală. Așa cum gondola este vehiculul emblematic al Veneției, lotca va deveni în câțiva ani vehiculul verde cu care se va putea vizita Delta Dunării. Ghidați de localnici, turiștii vor descoperi dintr-o lotcă cele mai liniștite peisaje, cele mai protejate zone și cele mai autentice obiceiuri locale.

În 2010, la inițiativa lui Ivan Patzaichin, ne-am apucat să concepem un model nou de barcă din lemn cerută de turiștii îndrăgostiți de natură. Aceștia folosesc, în general, canoe sau caiace de import, de cele mai multe ori din plastic. Ne-am gândit ca pentru păstrarea peisajului cultural al zonei (în care forma lotcii este element identitar) să venim cu o ambarcațiune adecvată funcțional cererii, dar fără să se îndepărteze mult de lotcă. Am preluat calitățile specifice unei canoe și profilul lotcii tradiționale și am făcut o barcă sprintenă, destinată turiștilor cu spirit de aventură.

Am pornit în căutarea unui marangoz și am găsit un om extraordinar, ing. Paul Vasiliu, ce deține singurul atelier de construcții de bărci din lemn din Tulcea, compania Geneza. Paul împreună cu Ivan au definit corpul bărcii, ce a primit numele de „canotcă”. Eu, ca arhitect, am avut o contribuție la partea de design și la echiparea ambarcațiunii. De la început ne-am propus să facem și o pagaie cu personalitate, cu o formă inspirată de vâsla tradițională, pe care am preluat-o ulterior și în logoul brandului de produs Patzaikin.

În 2012 am deschis primul centru de închiriere de canotci la Crișan, ce se bucură din an în an de mai mult interes din partea turiștilor.

În 2012, am lansat canotcile 10+1. Sunt bărci asemănătoare tipului de dragon boat, pentru cei care vor plimbări, dar și pentru competiții pe apă. Canotca 10+1 este deja vedeta mai multor concursuri internaționale de vâslit și vehiculul pe care îl folosim în minifestivaluri pe râurile urbane, în cadrul programului „Romania văzută din barcă”.

În 2014, când am realizat că lotca este pe cale de dispariție (știați că din 2006 nu s-a mai construit o lotcă nouă, iar atelierele au dispărut?), am hotărât să construim lotca turistică și de pesca-turism pentru cei care vor să experimenteze natura în liniște, alături de un localnic care ştie zona și obiceiurile locului. Pesca-turismul, ce poate fi practicat la Mila 23, înseamnă o experiență de o zi împreună cu pescarul, în care descoperi secretele pescuitului tradițional și apoi cum se face o ciorbă pescărească în mijlocul bălții. O astfel de experiență nu se poate uita niciodată!

Tipurile de canotci s-au diversificat în ultima perioadă. În prezent producem 4 modele de canotci: Rowmania (pentru turism), Patzaikin Gold (de colecție), Patzaikin Light (cu motor electric de suport pentru „marș”), Patzaikin Adventure (tip catamaran cu motor electric solar, pentru ambarcațiuni ce sunt valorificate pe piața locală, dar și prin export). Canotcile, ca și lotcile sunt realizate manual, astfel că produsele sunt de o calitate extraordinară; capacitatea de producție este redusă, perioada de fabricație fiind în general de 3 luni de la lansarea comenzii.

Comments
One Response to “De la lotcă la canotcă”
Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] este starea fântânilor din zonă , astfel am aflat și eu că pe Dâmboviță ne putem plimba cu canotca sau placă de SUP (Stand Up Paddle), în apropierea Bibliotecii Naționale, probabil cât mai este […]



Powered by Jasper Roberts - Blog